După ce lași în urmă  dealurile ce urcă spre Bahna și Pârgărești, vatra  satului Oituz te întâmpină cu maiestuoasele clădiri ale Bisericii Ortodoxe ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” și  cu Cimitirul Eroilor – un loc încărcat de istorie, unde bravii oșteni ai Armatei Române  au apărat cu viața lor patria, cu legendarul îndemn ”Pe aici nu se trece”! În centrul comunei se înalță și turnul Bisericii Catolice ”Sfânta Treime”, Căminul Cultural și Școala Gimnazială nr. 1, care păstrează un corp de clădire construit în 1924.

  Aici, în această frumoasă localitate duce mai departe tradiția țesutului Anica Fichioș, învățătoare pensionară, care recent a fost prezentă  la sediul Muzeului Culturii și Identității Naționale la un eveniment deosebit de  emoționant – Gala ”Tezaure Umane Vii”. Este de evidențiat faptul că țesătoarea din Oituz a fost singura din județul Bacău  premiată la această gală, la care Moldova a mai fost reprezentată  doar  de  meșterul vrâncean ce  crează  pitorești  măști populare, Șerban Terțiu.

   Despre pasiunea de o viață, a țesutului manual al covoarelor  Anica Fichioș ne-a declarat:”Am 70 de ani împliniți și de la vârsta de 6 ani m-a fascinat războiul de țesut. În acei ani ai copilăriei  am ajutat la țesut  iar  la primele covoare pe care le-am făcut am lucrat împreună cu mama și cu surorile mele! De atunci, de atâta timp  am lucrat și lucrez scoarțe, covoare și multe lucruri, cum sunt anii, care mai buni, care mai răi… atâția ani! ” La războiul de țesut Anica Fichioș  lucrează  scoarțele  și  la  covoare  “în două ițe” (cu  andreaua) și “în trei și patru ițe”, când face fețe de masă, prosoape. Din mâinile sale prind viață și iile populare, la care lucrează mai mult iarna deoarece primăvara și cât e vara de mare țese la război.  Mândră de faptul că are o catrință cu o vechime de peste 100 de ani ea  apreciază costumul popular național din zona Oituzului,  care se păstrează din moși – strămoși. Acest  costum popular  femeiesc  strălucește prin  betele de diferite culori, prin  “cheptărică”, baticul e unul mocănesc (negru,  cu flori, cu model de culoare galbenă pe margine) iar  iia are motivele populare cusute  cu negru pe o pânză albă, mai subțire.

   Cu regretul că ”acum nu se mai lucrează la războiul de țesut cât se lucra înainte”, Anica Fichioș (care  de-a lungul anilor a învățat  cum se țese un covor, o scoarță mai mult de 50 de persoane),  îndeamnă tinerele neveste ”să renunțe la kitsch-urile de tot felul și să folosească lâna pentru a face cuverturi, scoarțe, care să le înfrumusețeze casele. În primul rând  acestea  se întrețin foarte ușor, apoi lâna nu produce alergii nimănui! Când  aceste țesături înconjoară pereții, ele țin și căldură!”

 Faptul că ”a trudi la războiul de țesut  înseamnă  plăcere, muncă, migală și răbdare” (după cum ne-a declarat Anica Fichioș), acest lucru certifică și prezența la Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” din Bacău a mai multor piese textile (covoare, lăicere- ce se pun pe pat, coverturi) lucrate  de  vajnica oituzeancă. Ea fascinează pe oricine vorbind de  frumusețea motivelor  cu care sunt înfrumusețate  scoarțele: ”Fiindu-ne dragă primăvara, un motiv este cel numit  <<coada rândunicii>>. Scoarța mocănească  are multe șiruri, ce sunt ca râuri ale vieții! <<Scărița>> este prezentă, ea arătând urcarea în timp, de la naștere la tinerețe dar și coborârea – din a doua parte a vieții omului! Ca motive pe valea Oituzului mai sunt <<suveica>>, ce o folosim în lucrul nostru, brăduțul, cârligele – de care am aflat de la o bătrână de 90 de ani! Sunt și motivele geometrice, <<coroana reginei>> – un model oituzean ce are mai multe variante dar la care motivul de bază e același…”

   Un lucru  deosebit și de-a dreptul uimitor este că  de mai bine de 15 ani învățătoarea Anica Fichioș folosește la toate lucrurile pe care le realizează lână vopsită în culori vegetale!  Pentru a realiza acest lucru țesătoarea din Oituz  are  numeroase ”taine” legate de ”concentrația plantelor”, de timpul de fierbere al acestora și de realizare a procesului de vopsire a lânii în culoarea dorită, ea împărtășind unele dintre  ele . Toată natura îi vine în ajutor astfel că ”pentru a obține culoarea mov sunt strânse – în cantități  apreciabile – petale crude  de bujor roșu și de nalbă roșie. Acestea se fierb în apă  și se lasă timp de o zi  până se strecoară lichidul obținut, care  e pus din nou la fiert împreună cu sare de lămâie, pentru a fixa culoarea!” Cojile de nuci verzi, de ceapă, florile de tei ori frunzele de urzică verde, florile de gălbenele  și altele  sunt ”elixirurile” ce  fac ca să strălucească în lumină toate  motivele decorative, covoarele și scoarțele  ieșite cu munca migăloasă  a acestei țesătoare. Ea a fost prezentă cu războiul de țesut la evenimente de promovare a tradițiilor la Bacău, Piatra Neamț, Botoșani  și vară de vară participă la Slănic Moldova la Târgul  Meșterilor Populari din cadrul Festivalului Județean de Folclor (manifestare organizată de Centrul Județean  Bacău pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, cu finanțarea Consiliului Județean). Bucuria de acum câteva săptămâni – participarea sa la București, la  Gala ”Tezaure Umane Vii”, care a fost un eveniment  foarte frumos, cu o selecție destul de strictă, a fost trăită cu mare fericire în suflet de către  Anica Fichioș. Această manifestare este o inițiativă a UNESCO  de salvgardare, păstrare și transmitere a patrimoniului  cultural imaterial, ce vizează recunoașterea la nivel național a celor care creează și păstrează valorile tradiționale. Din  Oituz, când în timpul Primului Război Mondial Armata Română a obținut victorii istorice,  aici  fiind locul unde ”cuțitul istoriei a trecut prin inima țării” (după cum s-a menționat la Gala ”Tezaure Umane Vii”), Anica Fichioș ține să mulțumească  doamnei Feodosia Rotaru, muzeograf – etnograf și expert  atestat al Ministerului Culturii  din România pentru domeniul bunuri cu semnificație etnografică din județul Bacău, pentru sprijinul pe care l-a primit întotdeauna din partea sa.

  Dacă prin visuri o femeie care se visează țesând crede că se va întoarce persoana de care îi este dor (lipsa acesteia prelungindu-se dacă firul de țesut se va rupe!), la Oituz învățătoarea Anica Fichioș (ce a realizat peste 200 de scoarțe și covoare) lucrează cu spor (acum împreună cu nora sa, Monica Fichioș), la războiul de țesut, cu  aceeași bucurie cu care a lucrat mereu, de a aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru harul cu care a fost înzestrată.    Ion Moraru