Poiana Sărată, satul  ce mereu se înnoiește (acum, cu o nouă față  a popasului turistic  de sub Moghioroș, unde  doar apele Oituzului în curgerea lor ne mai aduc aminte de clipele de relaxare  de aici),  a devenit  și în  mijlocul acestei veri   locul unde  focalizează  o mare sărbătoare – Sântilia! Într-o zi frumoasă în care norii s-au risipit  peste vârful Cernica ( ce are o altitudine de  996 m ) iar Brezaia și-a adus, în cântecul său, apele din munții ce înfrumusețează Pasul Oituzului, platoul din fața  impozantei biserici din Poiana Sărată a fost cuprins de strălucirea  costumelor populare dar și de freamătul de sărbătoare.  Uniți, poienarii s-au adunat de peste tot la această frumoasă sărbătoare, ei venind  din toate zările  patriei, din Basarabia dar și  din  țările europene unde au plecat ca să muncească precum  și …  din  America! Așa am întâlnit-o pe  doamna Elena Ciociu, în vârstă de 90 ani, cu frumoasa sa familie, care s-a întors  de peste  ocean pentru a fi prezentă la Nedeea din Poiana Sărată, unde a avut onoarea de a fi la ”Sfatul bătrânilor”, alături de venerabilul profesor Gheorghe Țuțuianu și alți consăteni. Sublim a  fost  faptul că  poienarii au fost împreună la această sărbătoare și cu frații dragi din Basarabia, de la Crihana Veche (din raionul Cahul), ei fiind  primiți cu   multă căldură  sufletească!

”Sântilia” acestui an a început  prin rezonanța  ”cântecului de toacă” interpretat de două vlăstare  din Poiana Sărată, elevi din ciclul gimnazial, care  s-au întors cu premiul II de la Festivalul Internațional de  Toacă  și de  Clopote ”Cântecul care  zidește”, a cărei ediție (a XVIII a), a avut loc în orașul Victoria, în jud. Brașov. Acest festival, la care au participat 60 de  concurenți din România și Ungaria, a fost organizat de Protopopiatul Făgăraș” Preotul Sinel Lăzărel, parohul Bisericii din Poiana Sărată, a menționat:”cântecul de toacă este cântecul ce pregătește întâlnirea cu Dumnezeu” și a mulțumit părintelui Ioan Bitir(ce a fost prezent și în orașul Victoria), pentru râvna cu care i-a pregătit pe cei doi elevi în obținerea succesului menționat.

”Lecția de istorie”, mai profundă acum, la împlinirea a 200 de ani de la înființarea  satului Poiana Sărată, a fost susținută și în acest an  de venerabilul profesor Gheorghe Țuțuianu, acum ”din mijlocul Sfatului  bătrânilor” ! El a amintit de  ”propunerea din anul 1821 a  baronului colonel Franz Pulzer, ofiţer austriac, către împăratul Franz pentru întemeierea unui sat grăniceresc, colonizat cu români din Transilvania, la  Vama Oituzului. Atunci s-a hotărât ca terenurile din această zonă ce au aparținut locuitorilor  comunelor Brețcu și Lemnia  să fie  expropriate. Astfel, la 1 noiembrie 1823, un număr de 24 de familii au fost împroprietărite  cu câte 19 hectare iar ulterior au mai venit 50 de familii  din zona Brașov – Sibiu, care  au primit câte 9 hectare și mai apoi alte 26 de familii, ce au primit câte 4.5 hectare. Satul a luat numele de Poienile Sărate (după izvoarele cu apă sărată din zonă)  iar în urma defrișărilor  devine Poiana Sărată. În anii 1834 – 1835 aici  a fost construită o biserică din piatră, cărămidă și lemn (pe locul actualei biserici). Satul  Poiana Sărată începe să fie mai mare  după  anul 1850, când a fost construită  șoseaua de legătură între Moldova și Transilvania. Păstoritul a fost principala ocupație  a locuitorilor și crescători de animale  din tată în fiu, poienarii  au plecat  cu turmele în transhumanță către  luncile Dunării,în Dobrogea și mai târziu chiar în Crimeea! Populația satului a crescut continuu ajungând în 1910 la 1731 locuitori. Nedeea mocănească  de la Poiana Sărată se ține odată cu hramul bisericii din localitate”. Profesorul Gheorghe Țuțuianu a mai  evidențiat faptul că ”Primul Război Mondial  și  expulzarea populației  prin Diktatul de la Viena au dus la scăderea numărului de locuitori  din Poiana Sărată. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1947 hotărându-se  anularea  odiosului Diktat, locuitorii satului s-au întors acasă și astăzi păstrăm și ducem mai departe tradițiile noastre.” Cunoscutul  profesor Gheorghe  Țuțuianu  a subliniat rolul  deosebit  al preotului paroh  Sinel Lăzărel pentru ca tradițiile acestor meleaguri să nu se piardă, el fiind sprijinit foarte mult de  Marian Petrescu și de Ciprian Hugeanu (care, cu ajutorul internetului, îi țin la curent  pe poienari cu evenimentele satului).

”Satul Poiana Sărată poate să devină  o emblemă a județului Bacău!”

Dacă privim la ”tribuna invitaților”  la această sărbătoare, ea  a avut nume de rezonanță pentru frumoasa așezare  de sub vârful Cernica. Primarul comunei Oituz, Claudiu Petrișor a fost însoțit de  Mircea Fechet, Ministrul mediului,  apelor și pădurilor, de secretarul de stat Claudiu Năstasă, de Narcis Jitaru, subprefect al județului Bacău și de alți invitați. Au fost prezenți părintele protopop Ioan Bârgăoanu, de la Protopopiatul Onești, preotul Ilarion Mîță, responsabilul Așezământului Social – Filantropic de la Hârja, consilierul județean Cezar Olteanu, directorul Spitalului Municipal Onești, Gelu Nicolcea,  doamna Elena Pașcu Apăvăloaie (consilier local la Onești)

Primarul comunei Oituz, Claudiu Petrișor a deschis seria discursurilor  frumoasei sărbători, el declarând: ”Deși locuitorii acestui sat au trecut prin două războaie, prin distrugerea satului, ei au avut forța  de a reclădi, de a duce mai departe puterea și credința, de a fi poienari. Chiar dacă suntem într-un moment  când demografia  este în declin (cum este în toată România), suntem mândri  când o familie își cumpără locuință, să trăiască în liniște  pe aceste meleaguri. Vizitele  aici la Poiana Sărată ne arată un lucru ce este mai rar de văzut:puterea  de a fi uniți  este deosebită… Într-o localitate mică, așa cum e aceasta sunt oameni minunați, ce duc tradițiile mai departe! Împreună, să avem încredere  și speranță că satul Poiana Sărată poate să devină  o emblemă a județului Bacău!”

Dacă  edilul – șef al comunei Oituz ”a radiografiat” totul în linii reale,  delegația de peste Prut,  din Crihana Veche, pe unde poienarii au trecut în transhumanță,  a fost întâmpinată cu multă dragoste. ”Bine v-am găsit acasă! Felicit organizatorii acestei sărbători, care celebrează bicentenarul satului Poiana Sărată,  sărbătoare ce ne aparține  și nouă!”, a menționat  doamna  Viorica Chiriac, secretar al Primăriei din Crihana Veche, ea adăugând:”Mulțumim pentru oportunitatea de a fi prezenți la această sărbătoare, materializând  acordul de înfrățire între cele două localități. La  <<Zilele satului>> toți locuitorii sunt deschiși, mărinimoși, pentru a primi oaspeți. Dumneavoastră ați  fost cei mai generoși! Aveți o așezare  geografică pitorească, o istorie  deosebită! Dumnezeu  să fie mereu cu dumneavoastră și să păstreze tainele divine și neobosiți  să răscolim paginile istoriei localităților noastre ! Fiți binecuvântați cu toții, cu pace și liniște sufletească!”

Legături  vii

La sărbătoarea de la Poiana Sărată a fost și  ex- primarul Rodica Cucereanu, cea care  în anul 2019  a semnat cu primarul comunei Oituz, Gheorghe Bodea, Acordul de înfrățire între  comuna Oituz și Crihana Veche. Ea a fost invitată pentru a lua cuvântul de preotul Sinel Lăzărel,  ce a menționat  că ”a fost lumina  ce a adus aminte  localnicilor din Crihana Veche că rădăcinile lor  sunt departe, înspre Oituz!” Emoționată Rodica Cucereanu a menționat:”Poiana Sărată, care s-a clădit în preajma bisericii, din care iradiază harul și  lumina lui Dumnezeu, împlinește 200 de ani! Mai bine de 150 de ani cele două localități sunt înfrățite, de când mai multe familii  de aici s-au stabilit cu  traiul la Crihana  Veche (din jurul anului 1900). Poienarii au consolidat  etnic, cultural și economic  localitatea din stânga Prutului (atestată documentar la 12 mai 1425).  Pavel Șerban (cel care a donat clopotele bisericii din Poiana Sărată) este Cetățean de onoare post – mortem  iar un urmaș al acestuia, Toader  Șerban (de asemeni Cetățean de onoare post – mortem), este ctitorul  bisericii din Crihana Veche.  Din dorința de a găsi răspuns la  întrebarea despre originile noastre în negura timpurilor am  semnat Acordul de înfrățire”. Recitând emblematicele versuri (scrise de Nicolae Dabija), ” Cât trăim pe acest pământ / Mai avem un lucru sfânt, / O câmpie, un sat natal, / O clopotniţă pe deal  // Cât avem o țară sfântă, / Și un nai care mai cântă, / Cât părinții vii ne sunt / Mai există ceva sfânt” Rodica Cucereanu a înflăcărat atmosfera  sărbătorii! Ea a  menționat:”Această  moștenire a noastră nu poate fi măsurată, pentru că e legătura vie de mai bine  de 150 de ani, care reprezintă unitatea și puterea neamului românesc de pe ambele maluri ale Prutului!” Ea și-a încheiat discursul  tot într-un accent liric, cu  versurile  cântecului ”Dorul Basarabiei”, interpretat cu mult succes de către Ion Paladi:” Fraţi de grai şi fraţi de sânge, / Fraţi suntem şi niciodată /  Nimeni n-o să ne despartă / Nici Prutul cu vălurele / Nici dușmani  cu vorbe grele”.

Părintele paroh  de la Poiana Sărată, Sinel Lăzărel a menționat că ”în fața bisericii se află o  bornă ce a devenit spațiu de unitate și spațiu de iubire ! Această bornă  este la căpătâiul  locotenentului Nicolae Macarie – primul erou căzut în noaptea de 14 / 15 august 1916, când s-a trecut granița la Poiana Sărată în Războiul de Reîntregire al României. <<Mormântul lui este icoana care profilează luminos și vibrant intregii națiuni simbolul jertfei supreme și al încrederii în eternitatea unirei noastre>> – scria un ziar  din acele timpuri. Aici străjuiește lumina unității!”

Este de evidențiat  faptul că invitații prezenți la acest  eveniment deosebit, poienarii din ”Sfatul bătrânilor”  au primit în dar Placheta Nicolae Macarie- un simbol  de dăinuire în suflet a împlinirii a  200 de ani  de la întemeierea  satului Poiana Sărată! Cuvintele  preotului Sinel Lăzărel ”ce mândru trebuie să fii  când satul tău împlinește 200 de ani?”  au stârnit adânci reverberații pentru  personalitățile prezente.  Astfel Mircea Fechet, Ministrul mediului, pădurilor și apelor a declarat:”Am bucuria de a mă afla la această sărbătoare, un eveniment similar  având loc peste 200 de ani! Admir unicitatea pe țară a  costumelor populare  ale poienarilor. Felicit nu doar pe organizatori, pe autoritățile publice locale  dar și pe toți poienarii care au venitr de peste mări și țări pentru a nu lăsa să se stingă flacăra  tradițiilor din  satul Poiana Sărată, comuna Oituz!”  Subprefectul județului Bacău, Narcis Jitaru a exprimat sentimentul profund că ”în jurul Bisericii Neamului s-a construit școala  și a crescut unitatea poienarilor”.

Programul artistic al ”Sântiliei” de la Poiana Sărată a fost unul la înălțime, mai bogat decât în anii trecuți. Acest program a fost deschis de ”Hora poienarilor”, întinsă în adierea crengilor de mesteacăn în   mirificul spațiu din curtea bisericii, cele mai frumoase fiind straiele  tradiționale  cu care au fost ”înveșmântați”  copiii de  la Formația de dansuri bătrânești din Poiana Sărată  (coordonată de păstrătorii de tradiții populare Marian și Mariana Petrescu). Alături de tineri s-au prins  și bătrânii, oameni de pe valea Oituzului, cu bucuria în suflet că au jucat și în acest an ”Hora”. Pe scena  frumos împodobită au urcat formațiile artistice ”Păunașii” de la Poduri, ”Siminocul” de la Sănduleni, ”Zestrea” din Bacău, Taraful Cristian Năstase. O deosebită notă de inedit a fost dată de evoluția  Corului Voineștenilor, a ansamblurilor folclorice ”Zestrea săceleană”, ”Junii săceleni” (ambele din orașul Săcele – jud. Brașov) și a Corului ”Voievozii munților” (din localitatea Vâlcele – jud. Covasna). Menționăm că ”Sântilia” de la Poiana Sărată  a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Oituz în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Poiana Sărată și Asociația ”Sfântul Ilie” Poiana Sărată.  Un ”reportaj de colecție” al AMPRENTEI  DE ONEȘTI  realizat de  Ion Moraru