Interviu cu doamna Gabriela Băloiu, ce a obținut recent un succes deosebit la Expoziția Națională de Artă Naivă ”Saloanele Moldovei” de la Iași
În sufletul fiecărei femei există o grădină secretă, un spațiu sacru al speranțelor și viselor”, nota recent poetul reșițean Marian Apostol. Pictura și arta naivă și-a făcut loc în sufletul doamnei Gabriela Băloiu, care recent a obținut Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași la Expoziția Națională de Artă Naivă ”Saloanele Moldovei”.
– De când ați început să pictați?
– De când aveam 6 ani, atunci tatăl meu, Neculai Hantăr, care era pictor bisericesc, m-a luat cu el la biserica de la Lunca Vânători (jud. Neamț)… Am continuat să pictez biserici până în 1980. Cu doi dintre frații am pictat sălile praznicale din Lămășeni și Boroaia, din jud. Suceava… Tatăl meu avea un stil propriu de a picta bisericile și ne-a învățat și pe noi copiii, astfel că suntem 6 frați care am pictat.
– Cum a fost copilăria dumneavoastră?
– Copilăria a fost una foarte foarte greu de suportat în județul Neamț! Am copilărit în condiții grele, dar atunci am învățat multe îndeletniciri, de la lipit cu lut galben, autogospodărire, cizmărie, cusut și tricotat manual la ales covoare prin vecini! Noi nu am avut acasă război de tesut, casa era prea neîncăpătoare pentru 6 copii! Dar părinții m-au învățat lucruri care m-au călit și m-au ajutat enorm pentru a fi ceea ce sunt.
Mereu ne spunea mama: << învățați dacă vreti să fiți ca și copii de oraș, că acolo nu vă așteaptă câini cu colaci in coadă! >>
– Au urmat anii de liceu la Târgu Neamț…
– Da, am urmat Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț, o instituție de învățământ reprezentativă pentru ținutul Neamțului!! Apoi, după absolvirea acestuio liceu m-am stabilit în Onești, în anul 1976.. Am continuat să pictez biserici până în 1980. Cu doi dintre frații am pictat sălile praznicale din Lămășeni și Boroaia, din jud. Suceava…
– Și ați făcut pasul spre pictură, spre arta naivă!
– Atrasă fiind de pictura bisericească, am făcut o pauză de 14 ani, dar dragostea pentru artă nu m-a părăsit! Stabilindu-mă la Onești, pictam și lucrările le adunam în lăzile canapelei, nedorind să le arat nimănui… Un miracol a fost trimiterea a nouă lucrări unui iubitor de artă, în Norvegia, după evenimentele din 1989. Am avut expoziții individuale la Onești, la Centrul de Cultură ”Ion Talianu” din Târgu Ocna. Acum lucrări ale mele sunt și în Spania, Franța, Anglia și în Italia…
– Când ați participat la prima expoziție?
– Prima prezență într-o expoziție de artă a fost în 2017, în cadrul unei expoziții colective iar în 2018 am avut prima expoziție personală. Am participat la peste 45 de expoziții, în jur de 25 fiind la expozițiile de artă naivă, din multe orașe ale țării. Am simțir o mai mare atracție pentru pictura naivă. Am pictat icoane pe lemn și pe sticlă, portrete, flori, peisaje dar pictura naivă este mai conturată în sufletul meu! Așa o să continui!
Sunt membră a Asociației Artiștilor Naivi din Târgu Mureș! Mă bucur că pot participa cu lucrări la expoziții în orașe în care au loc expoziții și saloane ale picturii naive (la Iași, Botoșani, Târgu Mureș, Pitești, la Timișoara, Reșița, Anina și altele). La Salonul Artei Naïve, găzduit de Centrul de Cultură ”George Apostu” din Bacău am obținut premiul pentru debut iar zilele trecute, la cea mai recentă ediție a acestui salon am primit mențiune! Pentru a treia oară am fost prezentă cu lucrări și la Galeria ”Alfa” din Bacău,la Expoziția Artiștilor Independenți. Am fost prezentă cu lucrări la o expoziție care a avut loc în Santiago de Cuba, de unde am Certificat de participare!
– Dar cel mai mult sunteți fericită la Onești…
– Da, la Onești m-am simțit acasă, în orașul meu, fiind aici din 1976! Aici pictez și păstrez toate tablourile! Dar iubesc mult lumea satului, pentru că pentru mine aici sunt toate poveștile… Este copilăria mea… cum mergeam la școală cu caietele în batic, cum umplea mama borș ! Tot ceea ce este vechi noi trebuie să păstrăm!
– În multe din tablourile pe care le-a realizat o regăsim pe doamna Gabriela Băloiu, frumusețea vieții din anii copilăriei sale…
– Retrăiesc mereu copilăria! Îmi amintesc când vecinele se certau pentru pisică și pentru câine, când mama ne spunea ”să veniți repede acasă, că o să vă mănânce câinii din traistă!”Am amintiri dragi și cu bunicii de la Bogdănești (jud. Suceava).
– Ce sfat ați da celor care vor să picteze?
– Să aibă curaj să picteze, pentru că Dumnezeu le va da aripi! Noi trebuie să învățăm să zburăm! Interviu realizat de Ion Moraru
Expoziția Națională de Artă Naivă ”Saloanele Moldovei” este deschisă la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la Sala Pașilor Pierduți (unde pictorul Sabin Bălașa a realizat o serie de lucrări cu o coloristică și imagistică originală. )