Școală – Biserică – Istoria locului

Școală – Biserică – Istoria locului

Frumusețea unei dimineți însorite de august  pe valea Curiței a fost sporită de o inedită și plăcută acțiune cuprinsă în cadrul Școlii de vară ”Bucuria de a fi împreună”. Aceasta a fost organizată de Parohia Curița (preot paroh Ciprian Augustin Ticăluță) și s-a aflat la cea de-a doua ediție. Astfel, la  ore matinale, grupul de  copii  și adolescenți prezent la Școala de vară a pornit către  locurile încărcate de istorie, mai exact spre izvorul râului  Curița. ”Caravana” a pornit la Bulziș, pe direcția Sticlărie, unde se află o cazemată din al Doilea Război Mondial, alături fiind  un monument închinat eroilor din prima conflagrație mondială.

Crucea din piatră de aici  a fost ridicată de autoritățile locale ale comunei Cașin la împlinirea  unui centenar de la cumplitele lupte care au avut loc pe aceste meleaguri în  ”Războiul cel Mare”.  Participanții de la Școala de vară l-au întălnit  aici pe  un om al locului- cum își spune – Constantin Tudose. Acesta, prin cărțile  ce  le-a scris, a făcut cunoscută comuna Cașin cu ale ei frumuseți, istorii și oameni, nu numai pe plan național ci și internațional. În fața unei asistențe  dornice de a afla cât mai multe,  Constantin Tudose a dezvăluit   detalii  pe care puțini le  cunosc, ce pot minuna pe oricine. El a vorbit  despre etimologia denumirii locului, despre fabrica de sticlă a  boierului Negropontes  și, inedit,  despre cum se transportau în siguranță produsele fragile până la  Gara Onești.

Domnul  Constantin Tudose nu a venit cu mâna goală și a adus lucruri rare, obiecte ce dovedesc, la mai mult de un veac, puterea   distrugătoare  a Primului Război Mondial (reviste ale timpului-”L Ilustration”, -părți din arborii tineri atunci, ajunși la maturitate, după  mai bine de 100 de ani și care au reținut în fibra lor fragmente din muniția ce nu a mai curmat vieți).

Arborii au plâns cu lacrimi de gloanțe și schije

De asemenea, au fost  arătate bidoane  de  tablă,  aflate în dotarea armatei române,  din care  soldații își ostoiau setea… Le-au mai fost prezentate copiilor fotografii ale soldaților de atunci, lopeți de infanterie pentru săparea adăposturilor și a tranșeelor, elemente de uniformă militară autentice. Asistența s-a bucurat foarte mult de  fotografiile rare cu Regina Maria și membri ai familiei regale, de pe frontul aferent văilor Cașinului și Curiței.

Constantin Tudose a prezentat  contextul istoric de după campania eșuată de eliberare a Transilvaniei și contraofensiva armatelor germane și austro-ungare,  din acele timpuri:”În  iarna anului 1916, chiar și în zilele Crăciunului, înaintarea trupelor dușmane  a fost oprită  pe culmile munților Cașinului (Măgura, Coarnele, Clăbuc, Zboina Verde). Datorită dârzeniei armatei române,  dușmanii nu au putut  să avanseze, ca o alternativă la Pasul Oituz. pe valea acelui râu. În  vara anului următor, în zilele de 16 – 17 august,  s-au pornit niște  ploi teribile, încât  soldații români, copleșiți de numărul mare al dușmanilor, nu au mai putut rezista pe  pozițiile de luptă din zona Sticlărie. Comandamentul  Corpului IV al Armatei Române, aflat la Onești, a trimis în sprijin un  regiment de grăniceri bucovinean, care a luptat eroic și a reușit  să oprească  armatele  inamice. Numai în acea bătălie au murit  peste 1200 dintre  vitejii  grăniceri. Pierderile  bravei armate române în acea luptă au fost de două ori   mai  mari de câți locuitori avea satul Curița.” A fost amintită și  consemnarea lui Constantin Kirițescu ( o personalitate a culturii care a scris despre  luptele din Primul Război Mondial): ”S-a înroșit apa Curiței  de sângele vărsat  de ostașii români în acea luptă”.

Copiii au aflat lucruri   deosebite  și  despre ”Cimitirul crucilor de mesteacăn”, de la Pârâul Sărat, ce a fost situat la intrarea în satul Curița, unde  au fost înmormântați peste 3500 eroi. Rămășițele câtorva dintre aceștia au fost strămutate mai apoi la  cripta Monumentului Eroilor de la Onești. Dacă în iulie 1917 poetul Artur Enășescu  scria  într-o  cutremurătoare baladă  ”Cruce albă de mesteacăn, / Răsărită printre creste, / Cine te cunoaște-n lume, / Cruce fără de poveste?”,  Constantin Tudose le-a povestit copiilor că la 100 de ani, în 2017, elevi ai Școlii Gimnaziale  Cașin au atârnat  coronițe  ”făcute din frunzișul pădurii” pe  brațele  celor 111 cruci  de mesteacăn ale  refăcutului cimitir, într-un gest de pioasă prețuire pentru eroi! S-a amintit  și despre un tablou celebru – ”Morții de la Cașin”, realizat de Ștefan Dimitrescu, combatant în acel război  și  pe aceste locuri (în foto 6).

Este de evidențiat faptul că  prezența  copiilor la cazemată a adus și un șir de întrebări – unele, aproape  fără răspuns! ”Ce este un război și de ce  se luptau oamenii?” a întrebat o fetiță, cu farmecul și inocența vârstei. în tumultul prezentării cadrului natural unde au avut crâncenele lupte de pe valea Curiței. ”Cum erau eroii?”, s-a auzit un alt glas candid, ”atins” la vârsta sa de profunzimea momentului! ”Eroii erau oameni ca și noi, dar când a fost război, ei au luptat și s-au sacrificat! Așa cum a fost   și căpitanul Ștefan C, Petrovici, înmormântat la Biserica  muntenească (cu hramul Adormirea Maicii Domnului), din centrul comunei Cașin ”, a răspuns Constantin Tudose.

Iubind foarte mult copiii, el le-a bucurat privirea cu câteva lucruri rare! Cu o ediție unică a ”Ceaslovului” (apărut cu două veacuri și jumătate în urmă), cu monede și bancnote vechi, care au circulat în negura timpurilor  pe meleagurile noastre, chiar și cu o colecție de bani din alte țări!  Astfel că, într-un singur glas, copiii au spus că le-a plăcut  foarte mult tot ce au văzut și au auzit la această activitate! Constantin Tudose l-a felicitat pe  tănărul preot paroh Ciprian Augustin Ticăluță   pentru că i-a dat ocazia să interacționeze cu elevii într-un mod așa de frumos ! I-a mai urat ”să-i țină Dumnezeu obiceiul ” și ”să mai organizeze astfel de lecții, răsplata venind  din educarea și altfel a tinerei generații, întărind,  cu  temeinicie,  tripticul Școală – Biserică – Istoria Locului”!

În frumusețea dimineții de august, ”când Soarele s-a mai înălțat de un cot”,  pe  bolta cerului lângă cazemată  a răsunat glasul melodios al preotului paroh  Ciprian Augustin Ticăluță, de la Parohia Curița, înălțând  o rugăciune pentru  sufletele eroilor  căzuți pe aceste meleaguri. A fost un moment de  smerenie, de rugăciune și recunoștință,  ce a apropiat  copiii de valorile creștine și istoria locului.

”Prin  activitățile cuprinse la cea de-a doua ediție a Școlii de vară <<Bucuria de a fi împreună>> (întâlnirea cu lumea albinelor, alături de părintele Ciprian Purice, pictarea de icoane  pe lemn, vizita la Ferma Bogdănești, excursia la cazemata de la Sticlărie, unde copiii au avut parte de o adevărată lecție de istorie trăită), .ne-am dorit ca cei mici să descopere bucuria de a fi împreună, să învețe lucruri noi, să se apropie de Biserică și de Dumnezeu și să păstreze în suflet amintiri frumoase”, a declarat preotul Ciprian Augustin Ticăluță, paroh în satul Curița.          Articol realizat  de Ion Moraru

 

Distribuie articolul!