La pierderea unei legende a sportului românesc

La pierderea unei legende a sportului  românesc

În urmă cu 5 ani, în decembrie 2020, presa din Italia nota:”A rămas cu el până la sfârșit, l-a îmbrățișat și l-a ținut strâns… Și atunci când el era pe punctul de a muri i-a spus: «Paolo, ai suferit prea mult.…>>”  Astfel au fost  ultimele momente ale  celebrului  fotbalist italian  Paolo Rossi, pe un pat din spital! Iar Federica, soția sa, a rămas copleșită de durere,  cu părul strâns și un pardesiu negru, a retrăit  toate clipele  în care a fost alături de golgeterul ”Squadrei azzurra”, Paulo Rossi, ce a cucerit și  titlul de campioană a lumii la fotbal în Spania, în anul 1982.

O  la fel de mare durere a trăit la începutul lunii decembrie a anului trecut familia legendarului  ciclist Gabriel Moiceanu. După cum anunța Clubul Sportiv Dinamo București, la început de decembrie sportul românesc a pierdut o legendă, pe Gabriel Moiceanu, unul dintre cei mai valoroși sportivi din istoria ciclismului românesc. El a trecut la cele veșnice la vârsta de 91 de ani. ”Născut la 12 august 1934, Gabriel Moiceanu a fost multiplu campion național, câștigător al Turului României în 1958, timp de 15 ani component al echipei naționale a României (locul I în 3 etape în Cursa Păcii şi de 8 ori pe podiumul de premiere; locul II în 1962 şi 1963 în Franţa, la Marele Premiu al ziarului L’Humanité.)  A fost maestru emerit al sportului”, se arată în comunicatul Clubului Sportiv Dinamo București. Este de evidențiat faptul că  ciclistul Gabriel Moiceanu a reprezentat România la două ediții ale Jocurilor Olimpice, la Roma, în anul 1960, unde a obținut  locul 6 în proba pe echipe și la Tokyo, în 1964, unde s-a clasat pe locul  locul 57 în cursa individuală.

Numele său este înscris în Enciclopedia internațională ”Olimpedia”, unde aflăm:”Gabriel Moiceanu a început să practice ciclismul competitiv în 1952 și, într-o carieră care a durat până în 1968, a devenit unul dintre performerii dominanți ai României. A cucerit primul său titlu  de campion național în 1954, când a câștigat proba de 200 de kilometri, și a participat la prima dintre cele șase ediții ale Cursei Păcii un an mai târziu. A fost vicecampion în Turul României în 1956 și l-a câștigat în 1958. Apoi a ocupat din nou locul doi în 1959, înainte de a reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960, unde a terminat pe locul șase la proba contracronometru pe echipe de 100 de kilometri!”

Demn de remarcat este faptul că ciclistul Gabriel Moiceanu a  concurat, de mai multe ori, la competiții care au avut loc în fosta Republică Democrată Germană, în Polonia (în 1956 Locul 3, la Tabor  -Mazowieckie), în Cehia, în Franța ( în 1961, Locul 2 , General Classification GP de l’Humanité, Marseille – Provence-Alpes-Cote d’Azur, performanță care a fost mai strălucitoare în anul 1962, când a cucerit primul loc  și în  1963). Tot în anul 1963 legendarul ciclist Gabriel Moiceanu a participat la Turul Marii Britanii, unde a ocupat locul 3 în primele două etape ale acestei puternice  competiții. Tunisia, Marocul  au fost alte țări în care a concurat  ciclistul român precum și în Italia și Japonia, unde Gabriel Moiceanu a reprezentat România la Jocurile Olimpice.    Enciclopedia  ”Olimpedia” remarcă faptul că după obținerea, la sfârșitul carierei sale, a titlului de  vicecampion la Turul Marocului din 1968, Gabriel Moiceanu a lucrat ca antrenor de ciclism, insuflând tinerilor dragostea pentru acest sport.

Prin menționarea succeselor obținute în activitatea sportivă desfășurată de-a lungul a multor ani, asemeni fotbalistului Paolo Rossi, legendarul ciclist Gabriel Moiceanu nu a fost numai un mare campion! A fost o persoană unică, plină de optimism, ce a trecut prin multe momente dificile în competițiile la care a participat. Federica Rossi menționa:” Acesta a fost măreția lui!”, luîndu-și rămas bun de la  marele fotbalist Paolo, cu promisiunea neuitării!

Cele mai dragi  și scumpe amintiri sunt și fi-vor păstrate și de familia marelui ciclist Gabriel Moiceanu,  cel care ”a împodobit” cu mari performanțe ciclismul românesc!

Fotografii din colecția  Dan Melinte 

 

Distribuie articolul!