Temerarii care an de an cinstesc memoria marelui voievod Ștefan cel Mare la podul pe care acesta l-a zidit la Gârbovana au ajuns din nou în ziua de 2 iulie la monumentul ce străjuie maiestuoasa construcție. Ei au adus prinosul de recunoștință a sufletului având în frunte pe profesorul Ștefan Epure, aflat în pragul împlinirii vârstei de 80 ani. Ca o cinste și mai mare pentru oamenii locului, din grup au făcut parte personalități ale Negoieștiului și comunei Ștefan cel Mare: profesorul și arhivistul Vilică Munteanu însoțit de fiica sa Mihaela Chelaru (Șef Serviciu la Arhivele Naționale Bacău), Valeriana Iscru, care timp mai multe decenii și-a desfășurat activitatea la Primăria acestei localități iar de câteva luni este autoare a unui recent volum numit ”Pași în trecut”. Au participat de asemenea preotul Ștefan Herbei, paroh al acestor meleaguri, inginerul oneștean Gheorghe Bogza (care a realizat mai multe lucrări documentare despre municipiul Onești și începuturile sale), poeta și profesoara Cristina Iscru, doamna Viviana Epure.
Cu gândul la această manifestare au fost mulți iubitori ai marilor fapte hărăzite a fi împlinite pentru Țara Moldovei de domnitorul Ștefan cel Mare și s-au bucurat privind secvențele filmate în dimineața plină de rouă a zilei de 2 iulie. În preajma emblematicului pod a fost rostită într-un singur glas rugăciunea ”Tatăl Nostru” și ”săvârșitu-sa” o slujbă religioasă pentru întărirea credinței ”în ispitele acestui veac”. Prezența la Podul lui Ștefan cel Mare a acestui grup a confirmat și statornicia de care dau dovadă cei care au adus frumoase jerbe de flori și steagul tricolor, lăsat să fluture în adierea vântului, pentru că la ceas de vară, mereu la 2 iulie locurile din jur reverberează!
”Să nu lăsăm să piară o construcție ca aceasta!”, a menționat în cuvântul său profesorul Ștefan Epure ”legat” de amintirea când în copilăria sa trecea pe pod cu mâncare la tatăl său cantonier! Tot un imbold (”Ajută-ne Ștefan!”), a adus prin vers și Valeriana Iscru iar frânturi din istoria podului de la Gârbovana au fost evocate de prof. Vilică Munteanu. El a declarat:”Ne aflăm într-un loc sfânt, de care noi cei din zonă suntem foarte mândri! La sfârșitul secolului al XIV-lea, pe locul său de naștere, la Borzești, Ștefan cel Mare împreună cu fiul său Alexandru, au ctitorit o biserică. Efortul a fost mare, aceasta fiind înălțată într-un an, trei luni și trei zile! Prin această zonă se transporta sare de la Târgu Ocna cu carele la Dunăre, pentru a ajunge în Turcia. Profitând de venirea lui Ștefan cel Mare în zonă, la construcția bisericii, domnitorul a fost rugat să repare drumul! Și astfel, în anul următor construcției Bisericii de la Borzești, a fost realizat Podul de la Gârbovana, pe care până în anii 1970 s-a circulat, pe aici fiind șoseaua națională! Acest pod este un loc sfânt, la care venim cu mare plăcere!”

Ing. Gheorghe Bogza a amintit de benefica acțiune de reabilitare, de acum câțiva ani, a Podului lui Ștefan cel Mare de către un grup de voluntari, acesta fiind singurul pod de piatră păstrat din epoca marelui domnitor.
Periplul ștefanian a continuat la Muzeul de Artă Religioasă de la Borzești, aflat lângă ”biserica de suflet” a marelui voievod. Aici Valeriana Iscru a menționat că ”toată viața lui Ștefan cel Mare a fost închinată neatârnării Țării Moldovei! Toate amintesc de acest voievod, care a fost, este și va fi Ștefan al Nostru!” Prof. Vilică Munteanu a vorbit despre medaliile care-l înfățișează pe marele domnitor al Moldovei, ce este ” alături de Mihai Eminescu, o mare personalitate a neamului nostru. Ștefan cel Mare a făurit o țară și a dat Moldovei un statut la înălțime!”.
După ce profesoarele Cristina Iscru și Constanța Caităr au citit din creația lor, inițiatorul de mai mulți ani –poate 15, poate 20!- a acestei activități culturale, prof. Ștefan Epure a adus în actualitate ”farmecul” altor scrieri despre domnitorul supranumit ”Soarele Moldovei”! Au fost evidențiate drama istorică ”Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea și ”frământările interioare” din creația scriitorului Viorel Savin, născut la Borzești, care în una din cele peste 30 de scenete teatrale pe care le-a scris lasă ecoul unei întrebări:”Cui lași tu Ștefane, Țara?” Concluzionând, prof. Ștefan Epure a menționat:”Ștefan cel Mare nu este numai al românilor și al moldovenilor! El este al Europei!”
Menționăm că și la Biserica de la Borzești au avut loc manifestări comemorative în memoria marelui domnitor moldovean. Vom reveni! Ion Moraru
