În jurul unei antologii (V) – Lung prilej de vorbe şi de ipoteze

În jurul unei antologii (V) –  Lung prilej de vorbe şi de ipoteze

PROF. ARISTOTEL PILIPĂUȚEANU (ÎN FOTO) DESPRE VOLUMUL ”RISIPELE  SENINE. ANTOLOGIA POEȚILOR  TROTUȘENI”, EDITURA  ”AMANDA  EDIT”, BUCUREȘTI  2019

 

După DEX, antologia este o „culegere de lucrări reprezentative, alese dintr-unul sau mai mulţi autori, din una sau mai multe opere; florilegiu, crestomaţie.” În literă, cartea în discuţie îşi justifică statutul. Privită însă în sens larg şi din multiple unghiuri de vedere, este o sursă de polemici şi aminozităţi. Observaţiile încep chiar de la titlu, „antologia”, care se vrea capital, restrictiv, definitiv. Ocolind capcana, un literat băcăuan, Ion Rotaru şi-a luat măsuri de prevedere, intitulându-şi lucrarea principală „O istorie a literaturii române”, şi nu „Istoria…” Dar Călinescu? Nu intră în discuţie! Coordonator de antologii proprii sau ale generaţiei 80, Mircea Cărtărescu a evitat forma articulată hotărât a substantivului „antologie”.

Apoi, ce înseamnă „trotuşeni”? Născuţi pe Valea Trotuşului sunt doar 6 din cei 19 poeţi antologaţi. Doar dacă îi adăugăm pe cei doi din Valea Tazlăului, pe cel din Slănic şi trei de la Oituz (afluenţi ai Trotuşului) abia avem un număr prevalent (12). Ce facem cu cei născuţi la Târgu-Secuiesc, Iaşi, Bucureşti, Târgu-Jiu? Înseamnă că „trotuşeni” sunt şi cei care au venit să se afirme pe aceste meleaguri. Dar cei care au văzut lumina zilei la Oneşti şi n-au mai revenit niciodată în oraş (Teo Trandafir)? Poate fi socotit Radu Cosaşu scriitor „bistriţean”, „siretean” sau măcar „băcăuan”? Sunt Ion Chiriac, Daniela Caurea sau chiar Emil Botta „poeţi trotuşeni?” Ce-aţi zice de Angela Gheorghiu „soprană trotuşeană”? O nedumerire naşte altele. Unde îi includem pe cei aproximativ 30 de poeţi îndrumaţi de regretatul profesor Leonid Iacob la Comăneşti, oraş, desigur, trotuşean? „Trotuşeni” pot fi Dumitru Buzatu, Mihai Cepoi, Petre Colăcel. Poate şi membrii Cenaclului „Liviu Rebreanu” condus de profesorul Dumitru Cojocaru la unitatea militară din Lunca de Sus. N-ar trebui să lipsească nici vocile  distincte ale creatorilor  de la Moinești… Dacă mai adăugăm şi prestigioasa galerie a scriitorilor din Adjud, „antologia poeţilor trotuşeni” capătă proporţii nebănuite de iniţiatori. Şi, la urma urmelor, de ce un râu, un fluviu, un ocean să hotărască soarta poeţilor? Cum ar suna „antologia poeţilor dunăreni”, cu un inventar de la izvor la vărsare? Dar a celor „atlantici”?!

Alt motiv de speculaţii îl constituie prezenţele sau absenţele din acest modest index al personalităţilor poetice din zonă. Într-o virtuală „Istorie a literaturii oneştene de la origini până în prezent” , ar figura într-o primă secvenţă nume devenite legendă: Vasile Buţan, C. Th. Ciobanu, Vicenţiu Ghioldum, Gh. Izbăşescu, Mihai Pauliuc, Valentin Rădulescu. Ar urma o generaţie de tranziţie: Virginia Bălan, Emilia Boghiu, Gh. Coboroşanu, Ion Dragomir, Dan Sandu, Alexandru Dumitru, Cornel Galben, Aurelian Zisu, Nicolae Leca, Gherasim Luca, Octavian Miloş, Ion Moraru – Caşin, Liviu Netea, Rodica Palade, Alina Păun, Aurelia Teleanu, Dumitru Vrânceanu. Tabloul ar fi completat de „zburătorişti”, apoi de prezenţele contemporane. Ar fi vorba de peste 100 de nume. Atunci, care sunt criteriile de selecţie? De ce lipsesc nume care au căpătat sonoritate şi permanenţă prin volumele publicate sau prin cronicile şi studiile în care sunt pomeniţi: Maria Axinte – Buciumi, Ioan Bărbunţoiu, Elena Budescu, Daniel Grozavu, Manda Teodorescu? O primă explicaţie, cam fragilă, ar fi că n-au trimis documentaţia la timp, dar cu promisiuni pentru … volumul al II-lea. Atunci de ce prezentul volum nu poartă indicativul I? Dacă tot se urmăreşte „un dialog între poemele înaintaşilor şi cele ale autorilor contemporani nouă”, merită să cunoaştem toate angrenajele mecanismului. Este posibil ca pretextul cu volumul al II-lea să nu fie chiar o cacealma. Eugen Simion, bunăoară, şi-a început seria de „Scriitori români de azi” cu Geo Bogza, Preda, Breban, Ivasiuc, Buzura, iar în volumul al doilea s-a întors la Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Eliade.

Dacă numărul de poeme admis (de la 3 la 6) este acceptabil, intră în schimb calitatea lor în discuţie. Editorul nu alege totdeauna cele mai reuşite producţii (Vasile Unguraşu, de exemplu) şi nici chiar poeţii din propria lor creaţie (Ştefania Puşcalău). De gustibus … Obiecţii poate ridica şi ordonarea numelor. Coordonatorul a procedat prudent optând pentru criteriul alfabetic. Gabriela Gârmacea, pentru selecţia afectivă nu poate primi reproşuri. Ordinea cronologică, adaptată de noi nu reflectă înscrierea în fenomenul literar. Nichita Stănescu este mai „bătrân”, decât Nicolae Labiş, aşa cum Alexandru Macedonski era şi el mai „bătrân”, ca vârstă dar nu ca factor de modernizare faţă de clasicul Coşbuc. În cazul nostru Valentin Rădulescu este foarte tânăr în raport cu ceilalţi 18 poeţi. Şi apoi, fotografiile te fac să crezi că Ioan Botezatu este un bunic împovărat de ani, în vreme ce Corneliu Cristea ne dă impresia unui adolescent ce-şi caută repere în viaţă. Sobrul, echilibratul Ştefan Epure pare a fi surprins la o nuntă, în vreme ce Vasile Unguraşu arborează o tristeţe pe care trebuie s-o fi avut exclusiv în clipa despărţirii de lume. Se întâmplă şi la case mai mari. Nu toţi poeţii sunt fotogenici în orice ipostază ca Nichita Stănescu sau Ana Blandiana. Mulţi scriitori sunt marcaţi de complexe, precum Caragiale care îşi ascundea  chelia sub căciulă sau sub celebra pălărie devenită sursă de inspiraţie pentru arhitectonica Teatrului Naţional din Capitală. Alţii sunt protejaţi prin destin. Eminescu ne-a lăsat doar cinci imagini fotografice. Una este cu adevărat „astrală” (G. Călinescu) putând însoţi oriunde opera-i poetică în lume, cu atât mai mult cu cât sintetizează atributele mioritice ale frumuseţii masculine româneşti. Celelalte reprezintă fizionomia unui gânditor, uşor atins de un „rău” interior. În rest, Violeta Zamfirescu pare a fi o sprintenă căprioară, Eugen Jebeleanu un somnolent, Fănuş Neagu un profund cugetător, Ibrăileanu un om născut deja bătrân.

Nostim este că printre cei 19 poeţi ai antologiei (volumul I, sperăm) se află cineva care s-a confruntat făţiş timp de câteva decenii cu astfel de probleme, redactând utile şi reuşite dicţionare ale personalităţilor băcăuane.   Prof.  Aristotel PILIPĂUŢEANU, Onești

 

Distribuie articolul!