”Bătrânul Iași, ruinile-și arată / Bătute sunt de vifore și ploi. / Stau strajă parcă celor, / Ce vin ca să le vadă, // Îmbătrânesc, alăturea de noi. / Și turle multe se înalță-n ceruri / Din clopote răsună timpul lor / Vin de departe, din negura de vremuri, // Păstrând pe altarul lor, / Mari nume de eroi.”
Cu trista armonie a acestor versuri (semnate de Mariana Caueșteanu Răciulă), aducem o veste tristă din Târgul Ieșilor, unde a încetat din viață domnul profesor universitar doctor Mihai Păstrăguș. Critic de artă, autor de cărți / albume, articole și prefețe ale unor publicații din sfera artelor vizuale, era nelipsit de la evenimentele artistice ieșene (și nu numai), fiind invitat să participe la acestea în mai toată țara dar și în străinătate! ”Omul excepțional, cu neasemuită prestanță și o cultură covârșitoare, adevărat erudit, empatic, îndatoritor, de o eleganță rară, întotdeauna atent și cu fin umor, spirit <<viu>>, a lăsat un gol imens, de neînlocuit, în inimile noastre! Va rămâne nemuritor prin OPERA pe care a lăsat-o în urmă – cărți și articole de o valoare incontestabilă, dar și prin empatia arătată semenilor săi în general și artiștilor vizuali în special”, a menționat Ofelia Huțul, din orașul celor șapte coline.
Un rafinat om de cultură și un suflet deosebit , ”un om fin, manierat, discret, generos, cu dragoste de aproapele, spirit enciclopedic căruia îi deplânge lipsa Biblioteca Județeană <<Gheorghe Asachi>>”. În ultimii 30 de ani Mihai Păstrăguș a activat ca profesor de estetică, critic de artă, îndrumător al multor pictori și scriitori începători. A fost membru al Ligii Artiștilor Plastici din România și a fondat revista Moldova Literară. ”A plecat spre alte constelații un mare OM, o adevărată epocă, o enciclopedie vie – prof. univ. dr. Mihai Păstrăguș! Oamenii ca Dumnealui nu trebuie să moară, nu au dreptul!!! Doamne, ce om sfătos era, nu mă săturam să-l ascult! Ce repede se face târziu în viaţă!”- e strigătul de durere al Inei Paladi, actriță, regizor și profesor de teatru din Basarabia care s-a stabilit în Iași! Ea a mai menționat: ” Când m-am mutat la Iași, flămândă de tot ce înseamnă România, am ales să stau pe lângă anumite persoane și pur și simplu să-i ascult și admir… Domnul Profesor Păstrăguș era unul dintre aceste persoane și îi sunt profund recunoscătoare Universului că mi-a oferit șansa să-l cunosc!”.
Pe pagina de gardă a volumului său ”Estetica în amfiteatru” prof. univ. dr. Mihai Păstrăguș a notat:”Idealul estetic este mai general decât cel artistic, el poate interesa orice om, pentru că frumosul există nu numai în artă și prin artă ci și dincolo de aceasta: în societate, în natură, în industrie. În această situație, idealul estetic reprezintă o totalitate de idei și reprezentări despre frumusețe sau opusul acesteia, este un model a ceea ce ar trebui să fie, al celui mai înalt grad de desăvârșire care poate fi atins și perceput de om despre comic sau tragic, sublim, monumental sau grotesc”.
Cuvintele sunt prea puține pentru a cuprinde calitatea umană și personalitatea prof. univ. dr. Mihai Păstrăguș! Dumnezeu să-l odihnească în Pace și Lumină!
Este foarte greu a scrie și despre ziaristul băcăuan Florin Filioreanu (în foto 2) la timpul trecut! La începutul lunii octombrie, trist fiind în liniștea unui cămin de bătrâni, a împlinit 70 de ani! Mulți prieteni i-au urat atunci bucurii, împliniri și multă sănătate! I-au dorit viață îndelungată, să fie sănătos, să se bucure de cei dragi dar, nemilos destinul, a frânt zilele trecute viața sa. Florin Filioreanu era iubit mult de către băcăuani, de iubitorii sportului, ai radio-ului pe care l-a slujit mulți ani, el fiind alături de evenimentele culturale și sportive. Crainic la Sala Sporturilor din Bacău a trăit cu echipa de handbal feminin Știința Bacău cele mai mari bucurii ale acestui sport de pe meleagurile moldave! Știința Bacău a fost ani în șir campioană națională și a înfruntat în cupele europene cele mai puternice echipe, până în finala acestor competiții. Florin Filioreanu era an de an aproape de Festivalul Sportiv al Slănicului, care programa întreceri la mai multe sporturi, aici venind pentru prima oară redutabile echipe sportive de peste Prut! Vorbea cu mult drag de Basarabia, pe care a cunoscut-o în urma unor momente emblematice la care a fost prezent alături de o delegație a județului Bacău. El era alături și de evenimentele culturale, de festivalurile de folclor, de ansamblurile folclorice, pe care le-a promovat cu osârdie. Ca reporter radio a fost și ”în prima linie”, venind prin prezentarea unor mari clipe de cumpănă, în sprijinul localităților județului care au fost grav afectate de inundații. Avem de la Florin Filioreanu, ca fost angajat al Gării Bacău și mărturia construcției noii clădiri a acestei ”porți de intrare” în municipiul Bacău. Într-un reportaj realizat de Olimpia Filip pentru ziarul ”Adevărul” Florin Filioreanu menționa:” “Într-o şedinţă PCR s-a decis să se finanţeze construcţia unei gări noi. Totul se întâmpla la începutul toamnei, în anul 1982. Directorul de atunci, Ionescu Paşcani, n-a mai stat o clipă pe gânduri. Tocmai se apucase cu muncitorii de săpat tunelul de sub liniile ferate şi când a auzit o asemenea veste a început să demoleze şi o porţiune din clădirea gării. Nu era convins că face ceea ce trebuie. Îi era cam frică! Însă, rapid,l-a sunat la telefon Alexandrina Găinuşe care i-a zis: <<Continuaţi! Pe răspunderea mea, continuaţi!>> Ba chiar ea a dat ordin să vină şi sute de soldaţi, care să pună umărul la demolarea clădirii… Eu m-am speriat. Am făcut de serviciu în tura de zi şi apoi, când am venit în cea de noapte, clădirea era dărâmată în totalitate”. Foşti CFR-işti, acum pensionari, susţin că prim – secretarul județului Bacău, Alexandrina Găinuşe a ordonat demolarea gării în ritm rapid, ca să-i forţeze mâna lui Ceauşescu să dea fonduri urgente pentru o alta nouă. Pe 4 februarie 1983, construcţia gării a fost terminată, lucrarea fiind efectuată de Trustul de Construcţii Industriale Gheorghe Gheorghiu-Dej, condus de inginerul Mircea Dascălu.
”O multime de lucruri și fapte bune au fost sãvârsite de Florin Filioreanu în timpul vieții, pe care le-a dorit parte dintr-un viitor mult mai bun si mai prosper pentru toți românii”, a notat în ziarul ”Vremea nouă” din Vaslui Cezara Mironică. Ea a amintit de gestul făcut de acesta, care a donat un hectar de pământ cu vegetație forestieră în satul Fedești (com. Șuletea, jud. Vaslui), cu specificația ca statul să planteze, în cinstea Centenarului Unirii de la 1918, un număr de 100 de goruni. Asfel, la Fedești, cu sprijinul Direcției Silvice Vaslui, a fost plantată ”Pădurea de 100 de goruni”, pentru acest demers Florin Filioreanu menționând:”Poti sã fii bogat, sã fii om de afaceri, poti sã ai facultãti, sã fii om de stiințã, poti avea putere, pozitie socialã, ajungi la sfârsitul vieții sã te întrebi dacã nu cumva toate acestea au fost o pierdere de timp”.