Prietenii de la ”Les Echos” (Franța) relevă faptul că vizita președintelui  Franței, Emmanuel Macron (în foto) în România și Republica Moldova face parte din campanie sa electorală! Altfel, ce mai aflăm din Franța?  Acolo  se vorbește de ”Macronie” – o nouă  ”geografie a puterii”, într-o  situație electorală foarte fragilă! Mai este în Franța și ”un episod  timpuriu, marcat de caniculă”, fapt ce face ca să crească ”consumul de energie, cu efect de ventilator și aer condiționat” iar compania franceză de căi ferate (SNCF) mizează pe ”un record istoric, impulsionat de  apetitul pentru turism”.

Călătoria șefului statului Emmanuel Macron în România și Moldova, înaintea unui probabil ocol în Ucraina, joi, a fost puternic criticată de adversarii săi. Emmanuel Macron  a considerat  că  e cel mai bine  ca în perioada  dintre cele două tururi ale alegerilor legislative să se dedice  problemelor internaționale. El a vizitat România şi Moldova marţi 14  şi miercuri 15 iunie, urmând   să meargă imediat, fără să confirme Elysée-ul, joia aceasta în Ucraina. Este  o  primă vizită mult așteptată de când  această țară a fost atacată de Rusia, în februarie a acestui an. Ar fi, de asemenea, prima călătorie a unui președinte al Republicii Franceze într-o țară aflată în război, de la cea a lui François Mitterrand la Sarajevo în iunie 1992, în urmă cu exact treizeci de ani.

Prin vizitele în România și Republica Moldova Emmanuel Macron a ales să se concentreze pe  aceste probleme  internaționale. „ Este un moment serios pentru a le aminti francezilor că există război”, descifrează un consilier. Aceste trei zile petrecute în afara granițelor îi permit și să trimită mesaje alegătorilor. Mai întâi a făcut-o direct de pe asfaltul aeroportului Orly, marți, chiar înainte de a decola în România, cerându-le  francezilor să-i dea o „majoritate solidă” duminica viitoare. Forma acestei intervenții improvizate a fost batjocorită. Atât stânga, cât și extrema dreaptă franceză au văzut-o ca un președinte în defensivă înaintea unui tur al doilea, care promite a fi mai complicat decât se aștepta  inițial.

Deși se întinde un pic mai mult în fiecare zi, campania legislativă nu a stat niciodată departe. Jean-Luc Mélenchon (fost candidat pentru  funcția de  Președinte al Franței, de trei ori), a denunțat această călătorie și „telenovelele asfaltate”, considerându-le drept „dispreț”. „Este un dispreț să fi plănuit să stai în afara Franței timp de trei zile între cele două tururi ale alegerilor, care vor stabili politica țării noastre”, a declarat Jean-Luc Mélenchon. Răspunsul lui Emmanuel Macron a fost imediat. „Va trebui să-mi explicați cum a veni la soldații noștri, aflați peste hotare,  este o formă de dispreț? Este o dovadă de respect”, a spus el din România, înainte de a contraataca Europa. „Știu că unii vor să iasă din ea, slăbind țara și securitatea ei și o lupt cu forța”, a spus  Emmanuel Macron, menționând: „Îmi asum totul, ca de obicei, cu claritate și seninătate.”

Evocând această apărare de miercuri dar și  situația  NATO și a Europei – când  Ucraina și Moldova doresc integrarea în Uniunea Europeană – sau chiar relațiile cu Rusia, Emmanuel Marcon și-a marcat diferențele cu cei doi principali concurenți ai săi la alegerile legislative. În timp ce Marine  Le Pen pregătește un mare miting național, alianța de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon  pledează în special pentru retragerea NATO, chiar dacă Partidul Socialist  își marchează diferența prin dorința de a menține Franța în  NATO .  Gregoire Poussielgue, ziarist, ”Les Echos”

În timpul vizitei de miercuri a președintelui francez Emmanuel Macron în Republica Moldova și, potrivit unor rapoarte neconfirmate, înainte de vizita sa în Ucraina de joi, discuțiile nu s-au concentrat doar pe problemele vitale de urgență ale livrării de armament și ajutor umanitar. Un alt subiect mai politic, dar la fel de esențial a ocupat dezbaterile: condițiile și termenele în care aceste două țări și Georgia, alarmate de pericolul rusesc, se vor putea ancora la Uniunea Europeană. „Dorința mea este să putem transmite un mesaj pozitiv și clar” cererii de aderare a Republicii Moldova, a indicat șeful statului francez, Emmanuel Macron la Chișinău.

Dacă Comisia Europeană, vineri 17 iunie va lua în dezbatere această situație, atunci guvernele celor Douăzeci și Șapte, la sfârșitul lunii,  vor putea trimite un  semnal politic puternic către Kiev, Chișinău (Moldova) și Tbilisi (Georgia), acordându-le în timp record statutul de „Candidat la aderarea la UE”. Toată lumea știe că drumul va fi foarte lung, presărat cu obstacole, și riscă să nu răspundă așteptărilor liderilor și poporului ucrainean.

Iată de ce proiectul pentru o nouă zonă de cooperare politică în Europa, prezentat pe 9 mai de Emmanuel Macron în fața Parlamentului European, trezește interes chiar dacă a fost întâmpinat cu răceală de președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky.

În cadrul primei mese rotunde a reprezentanților celor douăzeci și șapte de țări europene în jurul proiectului de text francez, miercuri dimineața la Bruxelles, „o mare majoritate a recunoscut interesul unui cadru politic care să reunească toate statele europene care doresc să contribuie împreună la securitate, stabilitatea și prosperitatea continentului nostru”, a spus un diplomat european.

Concret, cum ar arăta acest nou corp? „Ideea, care face ecou cu cea a Confederației Europene a lui François Mitterrand din anii 1990, propune stabilirea unui spațiu politic european mai mare decât cel al UE. Ar putea constitui o soluție practică de conectare cu țările Uniunii care nu îndeplinesc încă toate criteriile de intrare formală în ea”, explică Thierry Chopin, profesor de științe politice și autor al unui articol pe această temă pentru Institut Jacques-Delors . „Acest nou format ar permite aderarea rapidă la dimensiunea simbolică și politică, menținând în același timp o logică progresivă pe termen mediu-lung pentru integrarea economică”, continuă cercetătorul.

Calitatea de membru ar putea fi astfel graduală, derulându-se „în rate, mai degrabă decât în ​​mod monolitic”, potrivit acestuia, prin trecerea bruscă de la statutul de candidat la cel de membru. Noua structură,  a fost ”botezată” la Bruxelles drept  „Europa Lărgită”. Aceasta  ar putea găzdui și țările Spațiului Economic European, Balcanii de Vest, candidate la UE, și de ce nu Turcia, care este candidată de 23 de ani, precum și Regatul Unit care tocmai a ieșit din el, dar a cărui cooperare în materie de securitate lipsește crunt în Europa.

Pentru a avea o șansă de succes, au subliniat miercuri reprezentanții statelor membre, această nouă structură trebuie definită nu ca o alternativă la aderare, de care se teme Ucraina, ci ca anticamera care va deschide ușa către UE tuturor celor care doresc și care sunt pregătiți pentru asta din punct de vedere economic. Acesta este ceea ce au recomandat statele membre miercuri dimineață la Bruxelles.

Conținutul acestei cooperări rămâne de definit. „Emmanuel Macron a rămas prea vag cu privire la acest subiect în Parlamentul European”, regretă Thierry Chopin. La Paris, se explică că propunerea franceză a rămas deschisă în mod voluntar, să se decidă asupra modalităților sale la 27, deoarece opiniile diferă asupra constrângerilor care trebuie impuse viitorilor membri în ceea ce privește valorile democratice europene. Președintele francez citase securitatea, energia, transportul, infrastructura și circulația oamenilor drept atâtea domenii posibile de cooperare. Participarea ar putea însemna, de asemenea, statut de observator la Consiliile Europene și locuri fără drept de vot în Parlamentul European. Astfel ar apărea, sper cel mai optimist, un sentiment progresiv de apartenență și integrare la UE.   Articol de Catherine Chatignoux, de la ziarul ”Les Echos”