”Suma străzilor copilăriei este  egală cu pătratul călătoriilor visate”  Ion Dichiseanu

 

Sub acest motto, grație Buletinului  Clubului Român din Chattanooga (Statele Unite ale Americii), care ajunge la ”Amprenta de Onești” prin bunăvoința  profesorului oneștean Gheorghe Mănăilă, pornim într-o  călătorie interesantă… ÎN  LUMEA  RROMILOR

 

Grupul etnic Roma (Romani, Romi) este originar din India (originea a fost stabilită pe baza criteriilor genetice, antropologice și lingvistice).

În prezent este singurul popor migrator european și – prin prezența lui în toate zonele continentului – este un popor paneuropean.

Alte popoare, sau grupuri, migratoare care încă există în lumea contemporană sunt ne-europene: Kochi (Afganistan), Beduinii (Peninsula Arabă, Arabia Saudită, Iordania), Sami (Scandinavia și Rusia), Maasai (Kenia, Tanzania), Gaddi (India), Tuaregii (Sahara, Libia), o parte din Kurzi (Asia), triburi mongole la granițele Rusia-Mongolia-China.

 

Până nu demult, originea romilor a rămas incertă și s-au emis mai multe ipoteze, unele neverificate.

 

Cel mai recent, istoricii au căzut de acord că Rromii au originea în India centrală, de unde ar fi plecat în India de Nord-Vest în secolele V-VII și aceasta a devenit prima lor “haltă”, unde au rămas pentru multă vreme. De aici a început migrația Rromilor, care are mai multe etape:

• Din India Centrală spre India de Nord-Vest: secolele V – VII;
• Plecarea din India de Nord-Vest: secolul IX, constituirea diasporei țigănești;
• Persia (Iranul de azi): primele documente istorice. Istoricul arab Hamza din Ispahan (950 e.n.) scrie că monarhul persan Bahram Gur a cerut regelui Indiei să-i “dea” 12.000 de Rromi muzicanți, pentru a-i distra pe supușii persani;
• Lipsa cuvintelor arabe din limba romani este un argument că ei au părăsit Persia înainte ca aceasta să fie cucerită de arabi;
• Armenia, Imperiul Bizantin, Grecia: începe cu secolul XI; Din Armenia, emigrarea masivă a romilor a fost provocată de invadarea de către turcii selgiucizi.
• Tracia, Serbia, Bulgaria, Muntenia, Moldova: secolul XIII;
• Ungaria și Transilvania: secolele XIII-XIV;
• Rusia, Ucraina, Bielorusia, Polonia: secolul XIV;

Europa de Vest: după 1400.

 

Faptul că majoritatea Rromilor din lume trăiesc în Europa, unde au supraviețuit și s-au adaptat sute de ani, păstrându-și tradițiile, îi confirmă ca pe un popor european. Fie unul fără țară, fie unul cu mai multe țări. În istoria Europei, poporul Rrom este, prin mai multe lucruri, unic

Dacă nomadismul a împiedicat stabilirea într-un teritoriu/țară, el a contribuit însă  la puritatea rasială și la coeziunea socială a țiganilor migratori.

Și astăzi există nomadism al Rromilor, dar în proporție mult mai mică decât în trecut și cu o distribuție mai mult focală. În multe țări nomadismul a fost interzis prin legi, în altele țiganii au devenit sedentari fie din motive profesionale, fie pentru a avea o existență mai bună.

 

 

Evoluția demografică a minorității Rrome din țările române: 1886 –  200.000 (3,2 la sută din populația țării) în Vechiul  Regat, 1930 : 242.656 (1,6 la sută) în România Mare, 1956 : 104.216 (0,6 la sută), 1966 : 64.197 (0,3la sută), 1977: 227.398 (1,05 la sută), 1992: 409.723  (1,8 la sută), 2002: 535.250 (2,5 la sută), 2011 : 621.573 (3,0 la sută). O dificultate este faptul că la recensămintele de populație mulți Rromi se declară români, alterând exactitatea cifrelor.

Nicolae Păun, deputat și purtător de cuvânt  al Partidului Rom ”Pro Europa” afirmă că trei sferturi dintre romii din România, sedentari și integrați în societatea românească, s-au identificat ca „români” în cadrul recensământului din 2011, care nu a numărat decât 621.000 de romi (3 la sută din populație). În realitate, numărul total al romilor din România ar putea fi de aproape două milioane (8-10 la sută).

 

 

Nomadismul: Un stil de viață universal pentru Rromii din timpurile vechi, nomadismul a devenit în anii ultimi antisocial și menține grupuri de Rromi în condiții de viață proaste.

Tendința de a migra a fost principalul mod de răspuns al Rromilor la agresiuni, segregare, neincludere socială, dispreț și neglijență.

După 1989, peste 20 la sută dintre Rromii din România au migrat în țară (mai puțin) sau în străinătate (mai mult), unde au răspândit practica cerșitului. Guvernele mai multor țări s-au opus, au intensificat procedeele de repatriere, sau au obligat pe Rromii care nu voiau să se reîntoarcă în țara lor să se stabilească teritorial. Fenomenul Rromilor din România deveniți profesioniști ai cerșitului a dăunat mult imaginii României și Românilor în străinătate.

 

Ziua internațională a Romilor este marcată, în fiecare an, la 8 aprilie. A fost proclamată în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaționale a Romilor, desfășurat în anul 1990, la Varșovia și amintește de data la care, în anul 1971, a avut loc, lângă Londra, prima reuniune la nivel internațional a reprezentanților etniei rome, ocazie cu care a fost acreditat oficial termenul „romi”, spre a-i desemna pe membrii etniei. Romii, uneori scris rromi, cunoscuți și ca țigani, reprezintă un grup etnic originar din India medievală. În Europa, cele mai importante și numeroase grupuri trăiesc în România, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania și Serbia. În Asia, mai ales în Turcia, Caucaz, Iran și India. Țiganii au migrat chiar și în America și nordul Africii

 

Popasul ţiganilor – de George Coșbuc       

 

 

 

 

În noapte, sub poale de codru-nverzit,

E freamăt de glasuri, un tainic şoptit;

Ard galbene flăcări şi-n zare de foc

Vezi chipuri sinistre grămadă-ntr-un loc.

 

 

 

 

Ţiganii, drumeţi cei vecinici ei sânt!

Cu ochii de fulger, cu pletele-n vânt;

La Nilul cel galben departe născuţi,

Ei arşi sunt de soare, de vânturi bătuţi

 

 

 

Aproape de flăcări, pe pajişte stau

Bărbaţii sălbatici şi chiote dau,

Femeile-aleargă mâncare făcând

Şi umplu paharul şi-l poartă pe rând.

 

 

 

 

Ei cântece cântă şi basme îşi spun

Din vremuri mai bune c-un alt cer mai bun

Bătrâna ţigancă, acolo sub brazi,

Descântece-nvaţă pe negri nomazi

 

 

 

 

Şi oacheşe fete se-nşiră la joc

În cerul cel magic al zării de foc,

Răsună ghitara fierbinte şi-ntins

Şi jocul se-ncinge sălbatic şi-aprins.

 

 

 

 

În urmă se culcă, odihnă cătând;

Le freamătă brazii s-adoarmă curând.

În vis, exilaţii pământului lor

Văd Sudul, o ţară, şi ei un popor.

 

 

 

 

Dar zorile roşii se varsă pe cer,

Frumoasele visuri fantastice pier.

Greu scârţâie carul, ei pleacă la pas –

Dar unde? O viaţă de drum şi popas!

 

Versuri de George Coșbuc

 

 

Reverențele  noastre se îndreaptă  către redacția acestui interesant buletin  informativ și către domnul Martin dar și  către  doctorii   Paul Cornea și Eduard Apetrei, legați de municipiul Onești, care acum se află în îndepărtata Americă! Așa se produc miracolele! ”Ca vechi oneștean simțeam nevoia ca frumusețea și diversitatea  articolelor Buletinului  Clubului Român din Chattanooga (Statele Unite ale Americii) să ajungă și în inimile prietenilor mei”, a mărturisit prof. Gheorghe Mănăilă pentru ca de peste Oceanul Atlantic  să vină un copleșitor mesaj: ”Chiar dacă suntem la o atât de mare distanță de Țară, inimile noastre n-au încetat niciodată să fie puternic legate de România. Noi credem că patriotismul nu este legat de granițe și de schimbarea de adresă!”

Numărul pe luna iunie  2022  al Buletinului  Clubului Român din Chattanooga ( oraș din statul Tennessee – SUA)  mai cuprinde  o  recenzie semnată de  Alin Savu la volumul ”Soră lume” de Ana Blandiana. Fiind prezentată și biografia și întreaga activitate literară a acestei cunoscute scriitoare, care a împlinit  la 25 martie 80 de ani, autorul acestei recenzii notează:”Cu adevărat binecuvântată de soartă cu un spirit de observație ieșit din comun, o memorie uimitoare și un incontestabil talent narativ, Ana Blandiana te urcă pe covorul său fermecat și te poartă în zbor pentru a-ți face cunoștință cu această lume, soră lume, atât de contradictorie, frumoasă și detestabilă deopotrivă. Este o întâlnire fascinantă cu lumea reală, cu  <<proza rămasă după decuparea poeziei>>, așa cum mărturisește scriitoarea, <<o lume a prezentului contemporan cu mine (devenit între timp și el trecut)>>”.

De asemenea, este prezentat Mesajul secretarului de stat Gheorghe Cârciu cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni (sărbătorită  la 29 mai 2022), în care este amintită  cugetarea marelui gânditor și eseist Emil Cioran:“Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă. Patria asta înseamnă şi nimic altceva.”