”Popas de frumusețe” la Sărbătorile Cașinului - Amprenta de Onesti

”Popas de frumusețe” la Sărbătorile Cașinului

”Popas de frumusețe” la  Sărbătorile  Cașinului

”Covorul de frumusețe” al comunei Cașin (întins dinspre Onești, unde a fost finalizată realizarea unui canal de scurgere al torenților, de-a lungul șoselei principale), și-a arătat strălucirea  în pridvorul uneia dintre  gospodăriile tradiționale, care a fost gazda unui eveniment    deosebit. Astfel, în centrul comunei Cașin, dincolo de frumoasele porți de lemn ale  gospodăriei familiei Adrian Gheorghiță Cimpoia, în prezența  a mai mulți invitați și a unui număr mare de cășuneni, a avut loc  un  inedit  simpozion cultural. Pitorescul  și unicitatea acestei manifestări au fost date de faptul că  este pentru prima dată  când un  astfel de simpozion are loc în gospodăria tradițională a unui sătean, de aici aducându-se cinstire  meșterilor tâmplari de pe frumoasele meleaguri ale Cașinului. O vreme foarte frumoasă ne-a cuprins cu farmecul ei în curtea împodobită  cu covoare și cergi tradiționale iar mândre  cășunence au îmbrăcat la ceasul acestei sărbători  costumele populare, ce îți fură  privirile.  Strălucirea acestui moment de deschidere a ”Sărbătorilor Cașinului”  era peste tot, astfel că  primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea, a prezentat invitații  prezenți la simpozion, între  aceștia  fiind și preoții de pe valea Cașinului, în frunte cu părintele protopop  al Protoieriei Onești, Ioan Bârgăoanu. Primarul comunei Cașin a menționat  că ”alături de personalități ale vieții politice și culturale din județul Bacău sunt prezenți meșteri populari și urmași ai acestora  precum și membri ai Ansamblului artistic  <<Mugurașii mănăstireni>>  din  comuna Mănăstirea Cașin. Comuna  Cașin este  comuna cu peste 300 de porți de lemn și vrem să răsplătim prin frumoase distincții meșterii populari, un fapt deosebit fiind că  cel mai cunoscut dintre aceștia, Neculai Comăneciu a fost declarat TEZAUR  UMAN  VIU   de către  Ministerul Culturii”. Ca fiu al  comunei, din mijlocul  prietenilor săi de pe aceste meleaguri deputatul Ionel Floroiu  a declarat:”Sunt extrem de  fericit că mă aflu aici! Sunt nu numai prietenul dar și concetățean al comunei Cașin… Încă din anii 2014 – 2015 știu de punerea în valoare a porților de lemn din  comună, de când Constantin Tudose a realizat volumul  <<Porțile de lemn ale satului – Porțile sufletului>>! Îl  salut pentru modul cum a reușit ca să promoveze aceste  porți de  suflet ale cășunenilor, pentru că în decurs a zeci de ani  mulți truditori, meșteri populari cu suflet, au reușit ca să ducă această îndeletnicire de  sculptură a porților și în Europa! Îi încurajez pe locuitorii comunei  să mențină  aceste porți! Ele  țin istoria acestei comunități încă în viață!”

Din partea autorităților  județene a luat  cuvântul Gelu Panfil, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, el  menționând:”Revin mereu cu plăcere la Cașin, această vale  având un aer aparte, plecând de la obiceiurile și tradițiile locale.  Eu  cred că aceste tradiții, ce se  promovează, se duc din generație în generație mai departe.  Și vorbim de arhitectura caselor, ce are unicitate în județul Bacău, de porțile de lemn. Felicit pe cei care  știu ca să păstreze și să ducă mai departe  aceste tradiții!”

”Un titlu  onorant!”

  Pornit din adâncul sufletului său, mult delicat și atent la păstrarea cu grijă a tuturor ”nestematelor  acestor vremuri”, cuvântul conf. univ. Ioan Dănilă, de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, a avut învăluit parcă  ecoul ”dictonului” eminescian:”Ținta noastră a fost totdeauna conservarea  elementului național”. Distinsul universitar băcăuan a menționat: ”Când am pășit în satul Cașin aș fi vrut ca să văd un indicator că el este deținător  a  Ordinului  <<Cele mai frumoase sate din România>>! Comuna Cașin se află  și  pe ruta localităților evidențiate  în păstrarea  arhitecturii  tradiționale! Am intrat într-un tărâm mirific aici la Cașin. Este altceva! Să nu uităm de cele  4 – 5 ediții ale Simpozionului Național  <<Obârșia Mioriței>>, inițiat și organizat  de Constantin Tudose, președintele Asociației  <<Cașin – Tezaur de frumusețe>> ”. Referindu-se la balada „Miorița” și având în mână volumul  Adrian Fochi – „Miorița” (ce cuprinde peste 1000 de variante  ale baladei), conf. univ. Ioan Dănilă a evidențiat  faptul că „<<Miorița>> este  produsul unei spiritualități! <<Miorița>>  nu este cășuneană, vrânceană  ori maramureșeană  ci e românească. Acest  <<act de identitate>> a românilor  este valabil și în Muntenia, în Transilvania, Dobrogea și Maramureș”. Menționăm că  volumul ”Miorița – tipologie, circulație, geneză, texte”, care-l are ca autor pe Adrian Fochi (născut la Cernăuți în anul 1920), a apărut la Editura Academiei Republicii Populare Române în anul 1964! După ce a reliefat faptul că ” pe internet  circulă o interpretare cum  că  pe  noi, românii, ne caracterizează resemnarea fatalistă și emblema acestei  <<pseudo – realități>>  e  balada  <<Miorița>>”, conf. univ. Ioan Dănilă a încercat și un ”exercițiu didactic”, propunând  celor prezenți idendificarea unor lucruri din patru tablouri ale ”Mioriței”. Dincolo de toate acestea  domnul Ioan Dănilă a evidențiat momentul deosebit  al frumoasei întâlniri de  la Cașin, faptul că  această  comună  are în meșterul popular Neculai Comăneciu un  TEZAUR UMAN  VIU! (lucru  remarcat și de ziarul ”Deșteptarea” din Bacău).

   Cu acest titlul a fost răsplătit, nu cu mult timp în urmă,  meșterul popular în prelucrarea lemnului  Neculai Comăneciu de către Ministerul Culturii, prin Comisia Națională  pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Despre acest fapt  ne-a vorbit etnografa  Feodosia Rotaru, autoare a volumului ”Meșteșuguri tradiționale  din  județul Bacău. Portrete de meșteri”. Ea a declarat:” Este un titlu ce se acordă cu zgârcenie TEZAUR  UMAN  VIU, în fiecare an fiind acordate  doar 15 asemenea titluri, la nivel național. Pentru anul 2022  județul Bacău a avut  două propuneri iar prin dosarul întocmit de prof. dr. Rusalin Ișfănoni, Cercetător științific gradul I, Expert în bunuri cu  semnificație etnografică din România,  Gabriela Comăneci și Constantin Tudose meșterului popular Neculai Comăneciu i-a revenit  acest titlu. Este un titlu  viager, netransmisibil dar onorant, ce redă activitatea  depusă în comuna Cașin, La înfrumusețarea acesteia de către renumitul meșter popular. În județul Bacău, din anul 2018 învățătoarea Anica Fichioș din Oituz mai deține  titlul de TEZAUR  UMAN  VIU”. Având o activitate  de  mai multe decenii la  Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” din Bacău etnografa Feodosia Rotaru a mai menționat:”Cașinul și Mănăstirea Cașin sunt două localități  diferite  în păstrarea meșteșugurilor și a tradițiilor populare. Etnograful Dorinel Ichim a încadrat cele două sate într-o microzonă iar cercetările sale de pe aceste meleaguri au fost publicate în 1985 în volumul Zona etnografică  Trotuș. Pagini importante  despre etnografia acestei zone a scris și Ion Vlăduțiu iar tangențial, am atins și eu, prin scrieri, frumusețea Văii Cașinului . Volumul <<Porțile  de lemn ale satului – Porțile sufletului>>, de Constantin Tudose rămâne  însă cartea cea mai cuprinzătoare a acestei zone”.

  ”Ferice de  noi,  cășunenii…”

  Cu mult patos despre Cașin a vorbit  profesorul Vilică Munteanu, care a activat mulți ani ca director al Arhivelor Statului Bacău. ”Bine v-am găsit oameni buni! La Cașin vin  încă din copilărie iar primii cășuneni pe care i-am cunoscut  au fost…cărăușii! Îmi plăcea  să stau seara, să le ascult poveștile! Am avut colegi de școală din această comună (pe Adriana Cârjeu, Gicu Marinel și Ionică  Andrei). Am remarcat frumusețea porților dar mă impresionează  frumusețea ogrăzilor,  să poți întoarce căruța!” Ca fost director al Arhivelor Statului Bacău (instituție ce după 1990  a luat numele Arhivele Naționale  Bacău) prof. Vilică Munteanu a amintit de  donația făcută de familia  căpitanului – erou Ștefan Petrovici ( aproape  1000 de cărți, la începutul anilor 1920) către  Biblioteca comunei Cașin. ”Remarcabile pentru promovarea  acestei comune sunt  <<Sărbătorile  Cașinului>> și  sper ca acestea să continue! Și o vorbă bună, de felicitare pentru promovarea acestor meleaguri adresez lui Constantin Tudose!  Iar pentru cine  calcă odată în Cașin, obligatoriu apare dorința de a veni și a doua oară”, a mai menționat prof. Vilică Munteanu.

 După  un interludiu muzical, prezentat cu  dragoste pentru cântecul și dansul popular de membrii Ansamblului ”Mugurașii mănăstireni” din Mănăstirea Cașin a luat cuvântul și primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea, care a adus în centrul atenției  tradițiile  comunei:” Din 2008 am vorbit de Rucăr și Dragoslavele – locuri de unde s-au stabilit  muntenii pe aceste  meleaguri, de meșterii populari prin dantelăria atât de frumoasă  de la casele tradiționale  și de costumele naționale. Păstrăm tradițiile, aici  desfășurându-se  <<Parada căruțelor cu coviltir>>, eveniment urmărit de întreaga suflare a comunei.”  Primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea  a mulțumit distinșilor oaspeți pentru prezența la acest eveniment și Ansamblului artistic ”Mugurașii mănăstireni” (dansatorii de aici fiind îndrumați de prof. Diana Apreutesei și de coregraful Cristian Blănaru).

 Atmosfera de sărbătoare în care a avut loc simpozionul de la Cașin, cu multe cășunence în frumoasele costume populare și cu numeroșii invitați ce au cuprins întreaga curte a gospodarului Adrian Gheorghiță Cimpoia  a   cunoscut  o rezonanță deosebită la momentul în care a vorbit ”diamantul” Văii Cașinului din folclorul românesc – interpreta de muzică populară Gabriela Comăneci! Ea a vorbit despre izbânda împlinită  recent – acordarea titlului de TEZAUR  UMAN  VIU  meșterului popular Neculai Comăneciu. ”Am făcut acest demers  cu ajutorul lui Constantin Tudose, care a fost  << mâna pricepută și de fier>> în împlinirea frumosului vis!  Am avut acest gând în sensul de a-i mulțumi bunicului meu pentru tot ceea ce a făcut pentru mine! Prin această desemnare Cașinul a intrat în istorie!”, a mărturisit Gabriela Comăneci, care – emoționată – a citit și un mic discurs:” Ferice de noi cășunenii  că putem merge pe  cărări bătătorite! Generațiile trecute  ne-au lăsat o zestre etnografică deosebită iar un contemporan cu noi, Constantin Tudose, a făcut ca  toată țara și nu numai  să afle despre porțile de lemn  cu trei stâlpi și acoperiș, de  <<Parada căruțelor cu coviltir>>, de  <<Balada  cășuneanului cărăuș>>, de Simpozionul  <<Obârșia Mioriței>>!” Gabriela Comăneci a venit și cu o propunere, de a fi inițiat în cadrul Consiliului Local Cașin un proiect  ”să milităm, să încurajăm cășunenii  să păstreze porțile de lemn cu acoperiș iar cei care nu au să fie sprijiniți să – și facă!” Aceasta deoarece ”porțile de lemn sunt o pecete  așezată peste marca identitară ce reprezintă Cașinul”, a mai  menționat Gabriela Comăneci. Prin interpretarea unei variante a Baladei ”Miorița” ea a încântat  publicul prezent  cu  melodiosul său glas, luminând prin  acest  cânt plaiurile Cașinului, astfel că primarul comunei, Cosmin Curelea a exprimat o bucurie unanimă a  celor prezenți: ”Nu se putea organiza mai frumos acest simpozion!”

   Evidențiind  autenticitatea  caselor tradiționale  din Cașin șirul premierilor  acestui  eveniment a fost deschis  cu Antonia  Cuciureanu- casa părinților și bunicilor ei fiind  cel mai potrivit cadru – decor pentru   filmarea a mai multe emisiuni de folclor ale Televiziunii Române. A continuat cu premierea  gospodarului Adrian Gheorghiță Cimpoia (gazdă a manifestării) iar  apoi, rând pe rând au fost premiați meșterii populari ori urmașii acestora,  fii și nepoți, acest moment fiind unul de  cinste pentru autoritățile locale ale comunei Cașin. Gheorghe Bordeianu, Gheorghe Igă, Vasile Moldoveanu, Marcel Dițu  dar și fii și nepoți  ai meșterilor populari  din comuna Cașin  au fost premiați, cu toții primind cu bucurie frumoasele însemne  pregătite. Emoționantă a fost premierea Elenei Comăneci, o cășuneancă ce se află la porțile afirmării, pe scenele cântecului popular românesc, ea având  un frumos gând pentru bunicul său, Ion Comăneci, meșterul unor  deosebite florării. Întrecând chiar spiritul locului, ea și-a amintit cum a răspuns  odată, la urcarea pe scena unui  concurs folcloric, întrebării ”cine este?” – ”sunt  fata lui Comăneci, de la Cașin, din județul Bacău! Tot ce a însemnat pentru noi  bunicul nu a fost numai din punct de vedere material ci și valorile, principiile și toate lucrurile făcute în timpul vieții!” Au fost premiați meșteri populari  fascinați  de fiecare crestătură a lemnului dar și urmași ai acestora –  fiul  meșterului Ioan Fuiorea (care a realizat peste 60 de porți  de lemn),  fiii meșterului Gheorghe Igă (Mariana și Dan), fiica și nepotul meșterului popular Ioan Dragu (Dinuța și Bogdan), fiul lui Costică Rusu din satul Curița (care împreună cu tatăl său, au trudit la realizarea unei  frumoase gospodării tradiționale) și alții. Menționăm că  înmânarea premiilor  a fost făcută de primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea și de către viceprimarul Ion Flintoacă.

   Momentul înălțător al acestei premieri a fost cel în care  meșterul popular Neculai Comăneciu, care a atins excelența prin  tot ceea ce a făcut, a primit de la primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea o distincție de onoare! Ea este  semnul de  răsplată pentru întreaga sa activitate. ”Comuna noastră se mândrește cu acest cunoscut meșter popular, care are aproape 90 de ani! El  a lucrat peste 80 de porți din lemn și a învățat și pe alții tainele  pasiunii sale de o viață”, a  afirmat primarul Cosmin Curelea. Emoționante au fost și cuvintele meșterului popular Neculai Comăneciu, care  și-a  amintit de vorbele bunicilor săi – ”tu te faci meseriaș!” Și a mai spus un lucru deosebit ”nenea Nicușor” (Neculai Comăneciu) :”Eu n-am învățat meserie  de la nimeni, ce am putut să mă ridic singur!”

   Astfel a fost ”popasul de frumusețe” din acest an de la ”Sărbătorile Cașinului”, care  a adunat – petală cu petală- un scump buchet  de recunoștință  pentru meșterii populari  de pe aceste meleaguri!   Ion Moraru

 NOTE  ȘI  COMENTARII

Ioan Andrei,

Felicitări organizatorilor pentru continuarea tradițiilor.”Portile  Casinului” (lucrarea în franceza) a ajuns și în Franța și ma uitam cu mândrie ce impresionați erau cei care o rasfoiau!

 

 

Distribuie articolul!