”Covorul de frumusețe” al comunei Cașin (întins dinspre Onești, unde a fost finalizată realizarea unui canal de scurgere al torenților, de-a lungul șoselei principale), și-a arătat strălucirea în pridvorul uneia dintre gospodăriile tradiționale, care a fost gazda unui eveniment deosebit. Astfel, în centrul comunei Cașin, dincolo de frumoasele porți de lemn ale gospodăriei familiei Adrian Gheorghiță Cimpoia, în prezența a mai mulți invitați și a unui număr mare de cășuneni, a avut loc un inedit simpozion cultural. Pitorescul și unicitatea acestei manifestări au fost date de faptul că este pentru prima dată când un astfel de simpozion are loc în gospodăria tradițională a unui sătean, de aici aducându-se cinstire meșterilor tâmplari de pe frumoasele meleaguri ale Cașinului. O vreme foarte frumoasă ne-a cuprins cu farmecul ei în curtea împodobită cu covoare și cergi tradiționale iar mândre cășunence au îmbrăcat la ceasul acestei sărbători costumele populare, ce îți fură privirile. Strălucirea acestui moment de deschidere a ”Sărbătorilor Cașinului” era peste tot, astfel că primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea, a prezentat invitații prezenți la simpozion, între aceștia fiind și preoții de pe valea Cașinului, în frunte cu părintele protopop al Protoieriei Onești, Ioan Bârgăoanu. Primarul comunei Cașin a menționat că ”alături de personalități ale vieții politice și culturale din județul Bacău sunt prezenți meșteri populari și urmași ai acestora precum și membri ai Ansamblului artistic <<Mugurașii mănăstireni>> din comuna Mănăstirea Cașin. Comuna Cașin este comuna cu peste 300 de porți de lemn și vrem să răsplătim prin frumoase distincții meșterii populari, un fapt deosebit fiind că cel mai cunoscut dintre aceștia, Neculai Comăneciu a fost declarat TEZAUR UMAN VIU de către Ministerul Culturii”. Ca fiu al comunei, din mijlocul prietenilor săi de pe aceste meleaguri deputatul Ionel Floroiu a declarat:”Sunt extrem de fericit că mă aflu aici! Sunt nu numai prietenul dar și concetățean al comunei Cașin… Încă din anii 2014 – 2015 știu de punerea în valoare a porților de lemn din comună, de când Constantin Tudose a realizat volumul <<Porțile de lemn ale satului – Porțile sufletului>>! Îl salut pentru modul cum a reușit ca să promoveze aceste porți de suflet ale cășunenilor, pentru că în decurs a zeci de ani mulți truditori, meșteri populari cu suflet, au reușit ca să ducă această îndeletnicire de sculptură a porților și în Europa! Îi încurajez pe locuitorii comunei să mențină aceste porți! Ele țin istoria acestei comunități încă în viață!”
Din partea autorităților județene a luat cuvântul Gelu Panfil, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, el menționând:”Revin mereu cu plăcere la Cașin, această vale având un aer aparte, plecând de la obiceiurile și tradițiile locale. Eu cred că aceste tradiții, ce se promovează, se duc din generație în generație mai departe. Și vorbim de arhitectura caselor, ce are unicitate în județul Bacău, de porțile de lemn. Felicit pe cei care știu ca să păstreze și să ducă mai departe aceste tradiții!”
”Un titlu onorant!”
Pornit din adâncul sufletului său, mult delicat și atent la păstrarea cu grijă a tuturor ”nestematelor acestor vremuri”, cuvântul conf. univ. Ioan Dănilă, de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, a avut învăluit parcă ecoul ”dictonului” eminescian:”Ținta noastră a fost totdeauna conservarea elementului național”. Distinsul universitar băcăuan a menționat: ”Când am pășit în satul Cașin aș fi vrut ca să văd un indicator că el este deținător a Ordinului <<Cele mai frumoase sate din România>>! Comuna Cașin se află și pe ruta localităților evidențiate în păstrarea arhitecturii tradiționale! Am intrat într-un tărâm mirific aici la Cașin. Este altceva! Să nu uităm de cele 4 – 5 ediții ale Simpozionului Național <<Obârșia Mioriței>>, inițiat și organizat de Constantin Tudose, președintele Asociației <<Cașin – Tezaur de frumusețe>> ”. Referindu-se la balada „Miorița” și având în mână volumul Adrian Fochi – „Miorița” (ce cuprinde peste 1000 de variante ale baladei), conf. univ. Ioan Dănilă a evidențiat faptul că „<<Miorița>> este produsul unei spiritualități! <<Miorița>> nu este cășuneană, vrânceană ori maramureșeană ci e românească. Acest <<act de identitate>> a românilor este valabil și în Muntenia, în Transilvania, Dobrogea și Maramureș”. Menționăm că volumul ”Miorița – tipologie, circulație, geneză, texte”, care-l are ca autor pe Adrian Fochi (născut la Cernăuți în anul 1920), a apărut la Editura Academiei Republicii Populare Române în anul 1964! După ce a reliefat faptul că ” pe internet circulă o interpretare cum că pe noi, românii, ne caracterizează resemnarea fatalistă și emblema acestei <<pseudo – realități>> e balada <<Miorița>>”, conf. univ. Ioan Dănilă a încercat și un ”exercițiu didactic”, propunând celor prezenți idendificarea unor lucruri din patru tablouri ale ”Mioriței”. Dincolo de toate acestea domnul Ioan Dănilă a evidențiat momentul deosebit al frumoasei întâlniri de la Cașin, faptul că această comună are în meșterul popular Neculai Comăneciu un TEZAUR UMAN VIU! (lucru remarcat și de ziarul ”Deșteptarea” din Bacău).
Cu acest titlul a fost răsplătit, nu cu mult timp în urmă, meșterul popular în prelucrarea lemnului Neculai Comăneciu de către Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Despre acest fapt ne-a vorbit etnografa Feodosia Rotaru, autoare a volumului ”Meșteșuguri tradiționale din județul Bacău. Portrete de meșteri”. Ea a declarat:” Este un titlu ce se acordă cu zgârcenie TEZAUR UMAN VIU, în fiecare an fiind acordate doar 15 asemenea titluri, la nivel național. Pentru anul 2022 județul Bacău a avut două propuneri iar prin dosarul întocmit de prof. dr. Rusalin Ișfănoni, Cercetător științific gradul I, Expert în bunuri cu semnificație etnografică din România, Gabriela Comăneci și Constantin Tudose meșterului popular Neculai Comăneciu i-a revenit acest titlu. Este un titlu viager, netransmisibil dar onorant, ce redă activitatea depusă în comuna Cașin, La înfrumusețarea acesteia de către renumitul meșter popular. În județul Bacău, din anul 2018 învățătoarea Anica Fichioș din Oituz mai deține titlul de TEZAUR UMAN VIU”. Având o activitate de mai multe decenii la Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” din Bacău etnografa Feodosia Rotaru a mai menționat:”Cașinul și Mănăstirea Cașin sunt două localități diferite în păstrarea meșteșugurilor și a tradițiilor populare. Etnograful Dorinel Ichim a încadrat cele două sate într-o microzonă iar cercetările sale de pe aceste meleaguri au fost publicate în 1985 în volumul Zona etnografică Trotuș. Pagini importante despre etnografia acestei zone a scris și Ion Vlăduțiu iar tangențial, am atins și eu, prin scrieri, frumusețea Văii Cașinului . Volumul <<Porțile de lemn ale satului – Porțile sufletului>>, de Constantin Tudose rămâne însă cartea cea mai cuprinzătoare a acestei zone”.
”Ferice de noi, cășunenii…”
Cu mult patos despre Cașin a vorbit profesorul Vilică Munteanu, care a activat mulți ani ca director al Arhivelor Statului Bacău. ”Bine v-am găsit oameni buni! La Cașin vin încă din copilărie iar primii cășuneni pe care i-am cunoscut au fost…cărăușii! Îmi plăcea să stau seara, să le ascult poveștile! Am avut colegi de școală din această comună (pe Adriana Cârjeu, Gicu Marinel și Ionică Andrei). Am remarcat frumusețea porților dar mă impresionează frumusețea ogrăzilor, să poți întoarce căruța!” Ca fost director al Arhivelor Statului Bacău (instituție ce după 1990 a luat numele Arhivele Naționale Bacău) prof. Vilică Munteanu a amintit de donația făcută de familia căpitanului – erou Ștefan Petrovici ( aproape 1000 de cărți, la începutul anilor 1920) către Biblioteca comunei Cașin. ”Remarcabile pentru promovarea acestei comune sunt <<Sărbătorile Cașinului>> și sper ca acestea să continue! Și o vorbă bună, de felicitare pentru promovarea acestor meleaguri adresez lui Constantin Tudose! Iar pentru cine calcă odată în Cașin, obligatoriu apare dorința de a veni și a doua oară”, a mai menționat prof. Vilică Munteanu.
După un interludiu muzical, prezentat cu dragoste pentru cântecul și dansul popular de membrii Ansamblului ”Mugurașii mănăstireni” din Mănăstirea Cașin a luat cuvântul și primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea, care a adus în centrul atenției tradițiile comunei:” Din 2008 am vorbit de Rucăr și Dragoslavele – locuri de unde s-au stabilit muntenii pe aceste meleaguri, de meșterii populari prin dantelăria atât de frumoasă de la casele tradiționale și de costumele naționale. Păstrăm tradițiile, aici desfășurându-se <<Parada căruțelor cu coviltir>>, eveniment urmărit de întreaga suflare a comunei.” Primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea a mulțumit distinșilor oaspeți pentru prezența la acest eveniment și Ansamblului artistic ”Mugurașii mănăstireni” (dansatorii de aici fiind îndrumați de prof. Diana Apreutesei și de coregraful Cristian Blănaru).
Atmosfera de sărbătoare în care a avut loc simpozionul de la Cașin, cu multe cășunence în frumoasele costume populare și cu numeroșii invitați ce au cuprins întreaga curte a gospodarului Adrian Gheorghiță Cimpoia a cunoscut o rezonanță deosebită la momentul în care a vorbit ”diamantul” Văii Cașinului din folclorul românesc – interpreta de muzică populară Gabriela Comăneci! Ea a vorbit despre izbânda împlinită recent – acordarea titlului de TEZAUR UMAN VIU meșterului popular Neculai Comăneciu. ”Am făcut acest demers cu ajutorul lui Constantin Tudose, care a fost << mâna pricepută și de fier>> în împlinirea frumosului vis! Am avut acest gând în sensul de a-i mulțumi bunicului meu pentru tot ceea ce a făcut pentru mine! Prin această desemnare Cașinul a intrat în istorie!”, a mărturisit Gabriela Comăneci, care – emoționată – a citit și un mic discurs:” Ferice de noi cășunenii că putem merge pe cărări bătătorite! Generațiile trecute ne-au lăsat o zestre etnografică deosebită iar un contemporan cu noi, Constantin Tudose, a făcut ca toată țara și nu numai să afle despre porțile de lemn cu trei stâlpi și acoperiș, de <<Parada căruțelor cu coviltir>>, de <<Balada cășuneanului cărăuș>>, de Simpozionul <<Obârșia Mioriței>>!” Gabriela Comăneci a venit și cu o propunere, de a fi inițiat în cadrul Consiliului Local Cașin un proiect ”să milităm, să încurajăm cășunenii să păstreze porțile de lemn cu acoperiș iar cei care nu au să fie sprijiniți să – și facă!” Aceasta deoarece ”porțile de lemn sunt o pecete așezată peste marca identitară ce reprezintă Cașinul”, a mai menționat Gabriela Comăneci. Prin interpretarea unei variante a Baladei ”Miorița” ea a încântat publicul prezent cu melodiosul său glas, luminând prin acest cânt plaiurile Cașinului, astfel că primarul comunei, Cosmin Curelea a exprimat o bucurie unanimă a celor prezenți: ”Nu se putea organiza mai frumos acest simpozion!”
Evidențiind autenticitatea caselor tradiționale din Cașin șirul premierilor acestui eveniment a fost deschis cu Antonia Cuciureanu- casa părinților și bunicilor ei fiind cel mai potrivit cadru – decor pentru filmarea a mai multe emisiuni de folclor ale Televiziunii Române. A continuat cu premierea gospodarului Adrian Gheorghiță Cimpoia (gazdă a manifestării) iar apoi, rând pe rând au fost premiați meșterii populari ori urmașii acestora, fii și nepoți, acest moment fiind unul de cinste pentru autoritățile locale ale comunei Cașin. Gheorghe Bordeianu, Gheorghe Igă, Vasile Moldoveanu, Marcel Dițu dar și fii și nepoți ai meșterilor populari din comuna Cașin au fost premiați, cu toții primind cu bucurie frumoasele însemne pregătite. Emoționantă a fost premierea Elenei Comăneci, o cășuneancă ce se află la porțile afirmării, pe scenele cântecului popular românesc, ea având un frumos gând pentru bunicul său, Ion Comăneci, meșterul unor deosebite florării. Întrecând chiar spiritul locului, ea și-a amintit cum a răspuns odată, la urcarea pe scena unui concurs folcloric, întrebării ”cine este?” – ”sunt fata lui Comăneci, de la Cașin, din județul Bacău! Tot ce a însemnat pentru noi bunicul nu a fost numai din punct de vedere material ci și valorile, principiile și toate lucrurile făcute în timpul vieții!” Au fost premiați meșteri populari fascinați de fiecare crestătură a lemnului dar și urmași ai acestora – fiul meșterului Ioan Fuiorea (care a realizat peste 60 de porți de lemn), fiii meșterului Gheorghe Igă (Mariana și Dan), fiica și nepotul meșterului popular Ioan Dragu (Dinuța și Bogdan), fiul lui Costică Rusu din satul Curița (care împreună cu tatăl său, au trudit la realizarea unei frumoase gospodării tradiționale) și alții. Menționăm că înmânarea premiilor a fost făcută de primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea și de către viceprimarul Ion Flintoacă.
Momentul înălțător al acestei premieri a fost cel în care meșterul popular Neculai Comăneciu, care a atins excelența prin tot ceea ce a făcut, a primit de la primarul comunei Cașin, Cosmin Curelea o distincție de onoare! Ea este semnul de răsplată pentru întreaga sa activitate. ”Comuna noastră se mândrește cu acest cunoscut meșter popular, care are aproape 90 de ani! El a lucrat peste 80 de porți din lemn și a învățat și pe alții tainele pasiunii sale de o viață”, a afirmat primarul Cosmin Curelea. Emoționante au fost și cuvintele meșterului popular Neculai Comăneciu, care și-a amintit de vorbele bunicilor săi – ”tu te faci meseriaș!” Și a mai spus un lucru deosebit ”nenea Nicușor” (Neculai Comăneciu) :”Eu n-am învățat meserie de la nimeni, ce am putut să mă ridic singur!”
Astfel a fost ”popasul de frumusețe” din acest an de la ”Sărbătorile Cașinului”, care a adunat – petală cu petală- un scump buchet de recunoștință pentru meșterii populari de pe aceste meleaguri! Ion Moraru
NOTE ȘI COMENTARII
Ioan Andrei,