Alergând după Caravană

Alergând  după  Caravană

Ca în fiecare vară, prezența Caravanei Filmului Românesc la Onești este o adevărată  bucurie sufletească pentru noi. Doar într-un singur an ”caravana”  a fost substituită de o instituție similară ieșeană, care ne-a dat sentimentul de ”mamă vitregă”!  Programul actual se anunța promițător, așa încât am început mental o numărătoare inversă, ca în copilărie când așteptam evenimente fericite: aniversarea zilei de naștere, plecarea în tabără,  sfârșitul anului școlar. Zilele s-au  scurs chinuitor prin arșița din iulie și a venit duminica însemnată. Numai că, vorba hâtrului Creangă, ”nu-i cum vrea omul, cu cum vrea Domnul!”

Ziua debutului, 31 iulie, s-a încheiat dezamăgitor. Nori amenințători, pasagere scurgeri  cerești torențiale, m-au determinat ca la orele 18.00 , conform  avertismentului de pe afiș, să trag de mâner  ușa Bibliotecii Municipale, spre mirarea unui trecător  care mi-a atras atenția că este duminică! Zi sfântă, ceea ce nu l-a împiedicat să-l pomenească, printre bolboroseli, pe Necuratul!

Cu oarecare  îndoială în suflet, la ora 20.45 am ajuns la Roată, în Parcul Municipal, unde am contemplat frunzele  galbene grăbite spre toamnă, plutind prin băltoace!

Luni 1 august, la Bibliotecă aceleași uși bine zăvorâte, mai puțin  trecătorul care avea obiceiul să se amestece în prepararea meniurilor altora! În Parcul Municipal aceeași  liniște vesperală și pustietate. Abia a doua zi dimineață, marți 2 august, cineva m-a anunțat compătimitor că la Cinematograful ”Capitol” Vasile  Muraru și Valentina Fătu  au  oferit un show de toată frumusețea, dovedind că  mult – regretatul cuplu Stela și Arșinel  au urmași de nădejde. Fără discuție fusese vina mea. Cufundat până peste cap cu lecturi clasice, ignorasem total rețelele de socializare. Seara, foarte decis și disciplinat, m-am prezentat la ușa   cinematografului, unde m-a întâmpinat doar lumina tristă a becului de veghe, care m-a privit cu un soi de milă! În parc, aceeași liniște imposibilă, ca și la Biblioteca Municipală.

Abia miecuri 3 august o pot vedea pe imbatabila  organizatoare a ”Caravanei Filmului Românesc” la  Onești, Roxana Bușu prezentând filmul ”Scara”, dezvăluind că scenariul  este inspirat din  viața unui cunoscut actor contemporan. Îmi dau seama cine este de cum  apar pe ecran sălbaticii  cavernelor, cu bâtele lor ucigașe. Interpretând rolul lui Alioșa din ”Frații Karamanzov” actorul principal (Toma Cuzin) se idendifică cu personajul mult peste limitele permise și, în viața reală, alege calea mănăstirii.

Joi 4 august, Mihai Orășanu face o prezentare  a filmului ”Pas în doi”: Claudiu Bleonț, Ecaterina Nazarie, Petre Nicolae și Anda Onesa ridică nivelul  calitativ al unui  scenariu cam tern. O incursiune în lumea tinerilor de rând, sensibilă și ea la disocierea dintre adevăr și minciună, dintre  prietenie și dragoste, dintre libertate și păcat. Muzica lui Adrian Enescu admirabilă, montajul cam debusolant.

Vineri 5 august, evenimentul  serii este prefațat de Walter Ghiculescu, o voce clară, plăcută, un repertoriu, cu  melodii proprii dar și din creațiile altor cantautori, melodii  foarte cunoscute și des fredonate. Antrenant, pigmentându-și evoluția cu  mici și picante  anecdote , place publicului și, cu acordul organizatorilor prelungește prezența sa pe scenă cu încă o melodie  și cu încă una… Apoi, microfonul  este preluat de Mircea Diaconu care evocă trei momente  din timpul  turnării filmului ”Asfalt Tango”. Ținta lui este să pună în evidență calitățile  actriței Charlotte  Rampling. Filmul nu îl confirmă. Vedeta,  în rolul unei  doamne care afișează  seriozitatea în vreme ce racolează mai multe fete din România pentru un turneu de cabaret în Franța, joacă fără prea mult relief, marcată de severitate și chiar  aroganță tipic britanică. La rândul său, Mircea Diaconu întruchipează  un tânăr bărbat care aleargă după  nevasta lui, aflată în autobuzul buclucaș. Actorul a făcut și filme mai bune, dacă ne gândim doar la ”Promisiuni”, în triptic cu Maria Ploaie și Ion Caramitru sau la ”Filantropica”.

Sâmbătă 6 august, ultima seară, lumea vine  de pe la ora 20 spre a-l vedea în carne și oase pe Dorel Vișan. Minutele se scurg, nu se dă niciun fel de explicație, doar un copilaș înveselește  asistența clamând: ”Mama, eu nu aud nicio poezie!” Filmul ”Un bulgăre  de humă” este revăzut cu plăcere, având un scenariu bine gândit de Mircea Radu Iacoban, decoruri bine alese, câteva secvențe filmate la Onești, interpreți de marcă: Dorel Vișan, Adrian  Pintea, Maria Ploaie, Dionisie Vitcu. Roxana  Bușu ne flatează declarându-ne că a ales acest film sugestionată de  frumosul monument oneștean ”Eminescu”, operă a sculptorului Eremia Grigorescu. Nu este suficient pentru a ne încânta!

O ediție a ”Caravanei Filmului Românesc”  cu trei actori invitați este sub nivelul  celor anterioare, când prezența  multor personalități  ale lumii cinematografice  ne copleșea. În ritmul acesta, vom ajunge la un afiș precum cel pe care l-am văzut cu  câțiva ani în urmă în gară, la Pașcani: ”Caravana Filmului Românesc”, orele 10, filmul ”Veronica” în Piața Primăriei; orele 21, ”Chirița în provincie” în parc! Și atât!

Concurența ieșeană  era prin preajmă (la Moinești) și se zvonește  că tot ea ni l-a furat  pe Dorel Vișan!

Pentru ca  săptămâna Caravanei  la Onești să exceleze din nou, este nevoie  de revigorări urgente, în special înnobilarea listei de invitați și deschiderea unor oportunități privind un dialog direct, constructiv, al publicului cu mari personalități  ale ecranului românesc.    Articol realizat de  prof. Aristotel Pilipăuțeanu, Onești    

 

Distribuie articolul!