Fotografiile acestor case  au fost realizate de cunoscuta  scriitoare  Doina Uricariu, care s-a stabilit de mai mulții ani în Statele Unite ale Americii. După cum se aude pe acolo  ar fi  casele preferate ale americanilor dar au …un singur defect, că nu sunt ei proprietarii!

Un alt lucru inedit  din State… este  că  într-o țară în care valorile (mai) sunt respectate, iubitorii culturii primesc -zilnic  de la Biblioteca Congresului  din Washinton D  C  câte un poem, pe căile internetului! Iată  unul din acestea:

Dragostea ca sarea

DE LISEL MUELLER

 

.

Se află în mâinile noastre în cristale

prea complicat pentru a fi descifrat,

Intră în tigaie

fără să  se mai gândească!

Se varsă pe podea atât de bine,

Că  pășim peste tot…

Purtăm câte un vârf în spatele fiecărui glob ocular,

Ne izbucnește pe frunte,

Îl depozităm în interiorul corpului nostru

în burdufuri secrete…

Iar  la cină, o dăm în jurul mesei

vorbind de ea la  sărbători și de mare.

Tot  doamna  Doina Uricariu a menționat un fapt inedit din istoria literaturii americane:

Am  ales să  povestesc cum  Walt Whitman a scris și publicat volumul lui de poezie ”Leaves of Grass” / ”Fire de iarbă”! La 31 de ani el  a simțit o nevoie irezistibilă de a scrie, de a comunica lumii trăirile, credințele sale și energia lumii așa cum o primea. A început să compună lungi poeme cu o altă structură decât aceea în care s-a scris poezie înaintea lui.  Și în fiecare zi ducea paginile pe care abia le scrisese la un mic atelier de tipărit, ținut de frații Rome, aflat la colțul străzilor Cranberry și Fulton, în Brooklyn. Tipărirea lor dura ore în șir, dar întorcându-se acasă, Whitman începea să scrie din nou, se culca târziu și, când se scula a doua zi, lua din nou drumul spre atelierul de tipă rit cu paginile acoperite de scrisul lui, ca o cascadă de cuvinte. Volumul a apărut prima oară în anul 1855, în puține exemplare.  Walt Whitman, care l-a editat în aceste precare condiții, avea să-și petreacă restul vieții scriind și rescriind ”Fire de iarbă”! Cunoscutul critic, poet și editor american Malcom Cowley a scris că nu există o altă carte în istoria literaturii americane care să fi fost în întregul ei un proiect aparținând complet unui singur individ, poetul ce a scris-o și tipărit-o. Acest volum de poezie s-a tipărit și se tipărește în continuare, tirajele  lui însumează milioane de exemplare și până și cei ce nu cunosc literatura americană au auzit de ”patriarhul” ei, Walt Whitman, recunoscut de poezia modernă a lumii ca un ”primum movens universal”.

Acest singur exemplu ne poate lăsa perplecși în fața poeziei și puterii poetului de a zămisli perenitatea simțirii. Lumea  care l-a inspirat pe Whitman nu mai există, nici Brooklynul de acum aproape două secole, în care a trăit. Dar cuvintele poemelor din ”Fire de iarbă” supraviețuiesc și învie prin fiecare cititor. Sângele poetului curge prin sângele fiecărui cititor, circulă asemeni unei transfuzii universale!