Pentru prima dată în municipiul Onești spiritul alecsandrin, al ”bardului de la Mircești”, a cuprins întru totul spațiul Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti”, rezonând cu desfășurarea unei manifestări culturale de prestigiu. Este vorba despre organizarea și găzduirea Reuniunilor Culturale ”Alecsandriada”, adevărat festival literar organizat de Primăria municipiului Onești, Consiliul Local Oneşti şi Biblioteca Municipală „Radu Rosetti”, împreună cu Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bacău. După cum a remarcat Ionuț Tenie, directorul bibliotecii oneștene, ”acest eveniment foarte incitant și interesant are loc când Biblioteca Municipală <<Radu Rosetti>>, centru cultural zonal, împlinește 20 de ani de la inaugurarea în noul său sediu”.
Joi 16 mai, în prima zi, spiritul poetului Vasile Alecsandri a fost evocat mai întâi de temerarul colecționar de medalii Vilică Munteanu. Ca unul ce ”rezistă greu tentației” de a nu aminti mai multe lucruri despre medaliile bătute în onoarea marelui poet, el a prezentat și emblematica medalie ce reprezintă Cupa de la Montpellier înmânată în 1879 lui Vasile Alecsandri pentru poezia ”Cântecul gintei latine”. Această medalie, bătută în octombrie 1906, odată cu inaugurarea la Iași, în fața Teatrului Național, a statuii lui Vasile Alecsandri, are sub pergament însemnarea Reginei Elisaveta „În cupa lui de aur El bea numai lumină”, alături de o pană iradiind raze strălucitoare. Au fost amintite și medalia prin care Academia Română a comemorat 50 de ani de la trecerea în eternitate a poetului Vasile Alecsandri (în 1940) precum și medalia din 1990, la împlinirea a 100 de ani de la moartea poetului.
Președintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Brăneanu, a prezentat viața marelui poet, prozator și dramaturg Vasile Alecsandri, evocând două momente semnificative- a studiat cu Mihail Kogălniceanu și cu Matei Millo și a fost primit de Împăratul Napoleon al III-lea, care a fost primul ce a recunoscut Unirea Principatelor Române (el fiind și artizanul diplomatic al Unirii Moldovei cu Valahia!)
Cum la orice concert prezența dirijorului adună toate privirile spectatorilor, de multe ori acesta luând ” nota la” de la un mic diapazon, de data aceasta ”sufletul” organizării (de opt ani!) a Reuniunilor Culturale ”Alecsandriada”, conf. univ. dr. Ioan Dănilă ”a dat tonul” unui colocviu foarte incitant! ” În anul 1929 Maria Bogdan, fiica lui Vasile Alecsandri, a publicat volumul Altădată, (ca) şi astăzi / <<Autrefois et aujourdʼhui>>. Vrem prin acest colocviu să fie și o actualizare a lui Vasile Alecsandri!”, a menționat conf. univ. dr. Ioan Dănilă. ”A spart gheața” criticul literar Mihai Stîncaru, care a dezvoltat tema ”Vasile Alecsandri și turismul – sursă de inspirație poetică”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Ion Fercu și-a început discursul cu mărturisirea:”copilăria și adolescența mea au stat sub vraja lui Vasile Alecsandri, după primirea ca premiu a unui volum de peste 500 de pagini, <<Ion Ghica – Scrisori către Vasile Alecsandri>>. Apoi, m-am îndrăgostit de poemele sale, în care Iarna, în a cărei armată sunt fulgii de zăpadă, umblă ca o babă rumenită și sulemenită cu o coroană în așteptarea altei regine – Primăvara!” Și așa a intrat și poezia în peisaj, ca un adevărat actor (elev al magistrului Ion Ghelu Destelnica), scriitorul Ion Fercu a recitat cu patos din poemul alecsandrin ”Miezul iernii”: ”În păduri trăsnesc stejarii. E un ger amar cumplit / … / Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; / Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă – nici un pas; / Dar ce văd?… în raza lunii o fantasmă se arată… / E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!” Nu numai că a recitat dar Ion Fercu a declarat și un lucru fundamental al culturii băcăuane:”Dacă criticii literari Constantin Călin și Adrian Jicu <<au făcut statuie>> lui Bacovia și Ioan Dănilă face lucruri extraordinare pentru Vasile Alecsandri!”
Nerăbdător de a ajunge la tribună cunoscutul critic literar Petre Isachi și-a asumat câteva opinii pilduitoare:”Opera scriitorului Vasile Alecsandri este o realitate sufletească! Trebuie să avem în vedere actualizarea operei sale pentru că rădăcina ei o întâlnim în actualitate! Este o situație ce se întâmplă: noi nu trebuie să mitizăm, demitizarea se face prin actualizare! Universitățile noastre nu știu unde sunt cantonate, numai în literatura română nu! Nimeni nu s-a gândit să vorbească despre omul politic Vasile Alecsandri! Literatura se adresează elitei iar scriitorii români se raportează la sine, fără să înțeleagă că rolul scrisului este altul… Ne afundăm în generalități – de ce <<boierii minții>> azi nu mai există? Un scriitor de talia lui Vasile Alecsandri nu avem azi în România!” Ce putea însoți această pledoarie decât o imensitatre a aplauzelor pentru venerabilul critic băcăuan Petre Isachi, căruia conferențiarul universitar doctor Ioan Dănilă i-a făcut o propunere:”aștept o privire în oglindă cu Vasile Alecsandri, nu numai cu Borges!” ( prof. Petre Isachi fiind autorul volumului ”Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges).
Nuanțe, culori… și fericire a spiritului!
Modernul amfiteatru din Aula bibliotecii oneștene a fost cuprins iarăși de liniștea înnobilării cu idei valoroase dar și cu stări de spirit asemenea la momentul în care a luat cuvântul cunoscutul profesor băcăuan Gheorghe Iorga. ”Mă bucur să fiu în orașul în care totdeauna m-am simțit bine, la Onești! Este un oraș aristocrat, ce în mai multe privințe rivalizează cu Bacăul, în ceea ce privește învățământul și cultura”, a menționat la începutul discursului său prof. Gheorghe Iorga, care a ales să analizeze ”atitudinea față de pastel a lui Vasile Alecsandri”. Această temă a fost abordată dintr-o perspectivă largă, cu multe referințe critice. A fost evidențiată opinia că ”Vasile Alecsandri este primul poet impresionist din România” dar și sublinierea criticului literar Eugen Negrici (din volumul său ”Iluziile literaturii române”), că astăzi ”literatura română are încă nevoie de modele”. Prof. Gheorghe Iorga, autor al unui recent volum deosebit de captivant, numit ”Când muzele mai purtau corset”, a făcut mai multe referiri la pătrunderea, în secolul XVII, a orientalismului în Europa, menționând:”acesta nu e ce vine din Orient în sine ci ceea ce proiectează occidentalii referitor la Orient” și a amintit de marea sa dragoste pentru creația lui Omar Khayyam. Paralela trasată de prof. Gheorghe Iorga legată de faptul că ”Alecsandri presimte parnasianismul” merge până la evidențierea că ”pastelul este un gen ce aparține picturii minore, dar rafinate” iar bardul de la Mircești ”cred că a fost impresionat de atmosfera Școlii de pictură de la Barbizon, unde a fost și Nicolae Grigorescu!” Cu o ” veritabilă declamație a spiritului” profesorul Gheorghe Iorga ne face să fim părtași parcă privirii unui tablou:”Alecsandri era un rege! El dorea atunci când privea afară ca focul să ardă în sobă, ceaiul să aburească… El descrie natura ca o fotografie! Cum putea ca să fie spontan după ce se pregătea să se așeze la masa de scris!?”
Distinsă, cu verbul mereu atrăgător, a dat multă culoare la acest colocviu prof. dr. Emilia Boghiu, din Onești, care și-a intitulat comunicarea ”Vasile Alecsandri și dorința de a trăi <<venezianamente>>”! Ea a urmat <<ruta>> popasului de două luni, din anul 1846, făcut împreună cu Elena Negri de Vasile Alecsandri, ”pentru a trăi cu mândrie , pentru a se izola de o altfel de lume, pentru a fi independenți dar și un pic mai libertini”. La scurtă vreme de la acest voiaj Elena Negri a murit, dar ”cel mai mare poet al renașterii românismului”, cum era numit în epocă Vasile Alecsandri, a notat despre ea și despre Veneția în jurnal:”Era un drăcușor plin de duh încântător, ironic, figură malițioasă și plină de grație… Orașul de vis s-a suprapus cu visul de iubire!” Mai mult de răsfoirea unor pagini literare deosebite prof. dr. Emilia Boghiu ne-a făcut și mai cunoscută Veneția, pe care a vizitat-o recent. ”Veneția are o strălucire a apei, este un oraș al paradoxurilor, canalele și străduțele au un labirint… Dar există ieșirea din labirint, în larg, în Marea Adriatică! Vasile Alecsandri a adus o Veneție metafizică în literatură română”, a menționat prof. dr. Emilia Boghiu. Și mai mult de atât ea ne-a recitat … din ”Barcarola venețiană”: ” Tainica noapte / Cu blânde șoapte / Te chiamă, dragă, s’ o încununi. / Gondola geme, / Căci multă vreme / N’a fost cu tine printre laguni”- autor … Vasile Alecsandri! În mod sigur îndrăgostită de Veneția prof. dr. Emilia Boghiu (care ne-a recomandat și cartea ”Ghidul sentimental al Veneției”, de Diego Valeri), a menționat că ”acest oraș este locul unde prind ființă visurile! La Veneția totul pare că se convertește în artă! Clipe fericite și drame, totul se topește în poveste și se zidește în cuvânt!”
După aceste frumoase ”clipe de răsfățare și cu imagini” (cum a menționat conferențiarul universitar doctor Ioan Dănilă), la cuvânt a fost anunțat Constantin Tudose, președintele Asociației ”Cașin- Tezaur de frumusețe” Mare pasionat de etnografie și istorie locală Constantin Tudose a adus în actualitate faptul că nu de mult timp transhumanța a fost inclusă în Patrimoniul imaterial UNESCO, ” lucru ce ar trebui să-l luăm în seamă și să fie acesta un argument pentru a fi îngăduitori cu balada Miorița”. C. Tudose a continuat evocând ”surghiunirea” lui Alecu Russo și a citat din volumul ”Soveja sau Jurnalul unui exilat politic la 1846”:”În ziua de 7 martie am primit vizita unui călugăr de la Cașin, ce povestește că în localitate sunt maziliți trei domni”. Este vorba despre actorii ce au schimbat replicile lui Alecu Russo și au făcut în așa fel ca satira interpretată de ei la Iași să pară îndreptată asupra puterii!” Constantin Tudose a subliniat faptul că ”la 20 km în linie dreaptă de vatra satului Cașin se află << piciorul de plai/ și gura de rai>>, unde se întâlnesc ținutul baciului vrâncean, a baciului moldovean și al celui ungurean, aici realizându-se Monumentul de cultură populară <<Obârșia Mioriței>>, punct unic în metafizica acestei balade!” Un scurt film documentar a însoțit prezentarea lui Constantin Tudose, imagini emoționante surprinzând sfințirea și inaugurarea acestui monument.
Menționăm că ”neîntrecuta salbă a spiritului” acestor frumoase comunicări s-a întregit cu un deosebit moment științific și artistic susținut de studenți ai Universității ”Vasile Alecsandri” din Bacău. Ion Moraru