În zilele de 14 – 15 iunie  Oneștiul a fost gazda unui important eveniment cultural : ,, Zilele Culturii Călinesciene” .Evenimentul inițiat de profesorul Constantin Th. Ciobanu a ajuns la ediția  LII a. Desfășurat sub egida Fundației Naționale ”G. Călinescu” și coordonat de președintele fundației, d- na profesor  Emilia Boghiu, dar și cu susținerea Bibliotecii Municipale Radu Rosetti (d. nul Ionut Tenie) și a Primăriei Onești, evenimentul s-a derulat pe parcursul a două zile. Un program bogat, extrem de bine alcătuit ce- a avut în atenție în primul rând  publicul tânăr, evenimentul debutând la Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești sub privirile curioase ale liceenilor care- au avut șansa de- a afla despre titluri recente ale literaturii contemporane printr- un joc al prezentărilor, ,, Ștafeta Cărților”! Astfel: Florina Pîrjol  a vorbit  despre  romanul ,,Iorgu” de Adrian Jicu, criticul literar băcăuan   Adrian Jicu despre „Păpădia electrică” și ”Scrâșnetul dinților” de Șerban Axinte;  Șerban Axinte despre , volumele  ”Sisteme de fixare și prindere” și „Cronica Akasha” de Ștefania Mihalache; Emilia Boghiu despre „Petre Ispirescu. Viața și opera” de Gabriela Gârmacea;  Gabriela Gârmacea despre „Trandafir D. Djuvara. Un român în prim-planul instituțiilor europene” de Mihail Dumache.

O  ”ștafetă”  inedită

”Ștafeta” a început după ce prof. Gabriel Fornica Livada a menționat:”Suntem în sala  <<Constantin Th. Ciobanu>>, cel care a  inițiat această superbă  manifestare  culturală,  ce a fost reluată după 4 ani!” Florina Pârjol, critic literar din București a vorbit sub  emoția faptului că  se află ”în liceul  absolvit în 1999”, unde l-a avut ca profesor pe Constantin Th. Ciobanu, ”o personalitate care m-a marcat în destinul literar!” Emoționantă pentru ea a fost și ”întâlnirea, după 20 de ani cu doamna Vero” (Veronica Boros, bibliotecară a Colegiului Național ”D. Cantemir”), trăind încă amintirile ”când scormonea  cartea sfântă prin bibliotecă” . Vorbind  despre romanul ”Iorgu”, Florina Pârjol a menționat:” Este un roman în direcția  ficționalizării unui scriitor (George Bacovia), un roman al vieții acestui scriitor, cu accent pe partea de început a vieții sale. Bacovia a avut o viață  interesantă, cu  gesturi de anarhist, cu mici revolte… El a devenit un răsfățat, nu a suferit de lipsă de receptare. Este un roman care balansează foarte bine documentarea cu partea de ficțiune, de literaturizare. În ciuda greutăților întâmpinate Bacovia a avut o  viață lungă, spectaculoasă! Ce mi-a plăcut mie la romanul  <<Iorgu>> (numele de alint al lui Bacovia),a fost modul cum  a adaptat Adrian Jicu  limba  atent mânuită și aici  stă magia  frumuseții cărților, cu momentele rotunde în care poți prinde un fir din armosfera epocii”. A venit și remarca autorului – Adrian Jicu: ”Când se spun atâtea lucruri frumoase  despre o carte, nu poți  să nu  te consolezi  cu gândul că  n-ai muncit degeaba!”

Adrian Jicu a vorbit și de ”aventura spirituală a Zilelor Culturii Călinesciene” și în acest sens a declarat:”Îmi place foarte mult această încăpățânare a Oneștiului de a duce mai departe  tradițiile culturale! Înainte de 1989 au fost aici  nume formidabile ale culturii din România. Acesta este stilul să reușești, să organizezi un eveniment pentru cea de-a 52 – a ediție!  O manifestare foarte importantă pentru  comunitatea locală.”

Trebuind – după cum a mărturisit- ”să schimbe armele”, în cadrul ”Ștefetei” (moment literar inedit în viața culturală oneșteană), Adrian Jicu l-a prezentat pe Șerban Axinte, ”un moldovean de-al nostru prin stare și prin scriere”! Fiind una dintre  prezențele active  din presa literară (unde publică articole în  ”Observatorul cultural”, ”Dilema”, ”Suplimentul de cultură”, Șerban Axinte este și un iubitor al poeziei, ca și al …muzicii rock! ”Pentru Șerban, autor al volumului  <<Scrâșnetul dinților>>  dar și al altor volume, poezia este  ceva pentru a se elibera de  proprii demoni! E mult mai mult poezia, este felul lui de a fi în lume”, a menționat criticul literar Adrian Jicu. ”Ștefeta” a ajuns la … Șerban Axinte, care ne-a prezentat câteva volume semnate de  poeta Ștefania  Mihalache. Cu o vervă deosebit de plăcută el a menționat despre această poetă  că ”este un rezultat al Școlii de la Brașov iar în scrisul ei  există și un anumit cinism, un fel de concretizare, o  metaforizare ce o transformă în ceva foarte contondent”. Dezinvolt, Șerban Axinte a prezentat și volumul ”Akasha”, al aceleeași autoare, la care a remarcat  ”un alt fel de a jongla cu metafora!”  Microfonul a ajuns la moderatoarea  acestei ”ștafete” , prof. dr. Emilia Boghiu, care ne-a prezentat doi autori locali  de anvergură mai largă – pe prof. dr. Gabriela Gîrmacea (autoare a unui volum închinat  lui Petre Ispirescu) și pe prof.  Mihail Dumache (care  a realizat volumul ”Trandafir G. Djuvara. Un român în prim-planul instituțiilor europene”). Remarcând  condițiile grafice deosebite în care a apărut volumul  ”Petre Ispirescu. Viața  și opera”,  prof. dr. Emilia Boghiu a menționat:„Este o carte cumva în stilul tinerei generații, cu lucruri interesante, cu explicații deosebite. Ea are și un cadou – <<Cărticica cu povești>> dar și  mici cugetări  prin care tinerii își pot asimila valorile vieții”. A continuat  această inedită  ștafetă  prof. dr. Gabriela Gîrmacea, vorbind despre ”biografia de  atmosferă, ce aduce  cititorilor de azi  plăcerea de a citi și a descoperi. Volumul realizat de prof. Mihail Dumache ni-l prezintă pe  bunicul lui Neagu Djuvara, care a încercat  să aducă la noi  <<Legea proprietății intelectuale și a dreptului de autor>>. Această carte  foarte bine  documentată, nu este o biografie în sensul cuvântului…ea folosește un  termen familiar azi – globalizare!” A mai subliniat un lucru prof.  dr. Gabriela Gîrmacea, felicitându-l pe autor:” cartea  este rezultatul unei munci  deosebite, în primul an de pensionare!”   La ”linia de sosire” a acestei ștafete a vorbit și prof. Mihail Dumache, care a mărturisit că ”urmărind multe documente, l-am descoperit pe Trandafir Djuvara…student la Paris și apoi diplomat!”

Tinerii liceeni au realizat apoi  interviuri cu scriitorii reușind să dea răspunsuri curiozităților apărute în timpul prezentărilor de carte.   În atenția tânărului public au fost aduse și cele mai importante reviste culturale: ,,Ateneu” printr- o prezentare realizată de Carmen Mihalache și Ștefan Radu,  Foaia de cultură ,,Luminile locului” – Comănești, prezentată  de către Mădălina Miron  și  noua revistă a Colegiului Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești- „Divanul”,  de Darius Oprea.

”Să crezi  în convingerea că  n-ai supărat pe nimeni…”

Prima zi a evenimentului cultural a continuat la Biblioteca Municipală ,,Radu Rosetti”, eveniment la care au participat oficialități  ale municipiului Onești, președintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor  din Romănia, Dumitru Brăneanu, oaspeți de la Institutul de  Istorie și Teorie Literară ”George Călinescu” din București  precum și  zeci de oneșteni și din localitățile apropiate, iubitori ai culturii. După deschiderea oficială a manifestării  a avut loc prezentarea susținută de prof. dr. Bogdan Romandaș – Istoricul ”Zilelor Călinescu”.  Premiul pentru întreaga carieră a fost acordat poetului, profesorului, promotorului cultural Constantin Th. Ciobanu, președinte fondator al Fundației Naționale „G. Călinescu”. Acesta a fost momentul cel mai strălucitor al ediției a 52 a a ”Zilelor Culturii Călinesciene” de la Onești! Acest moment a fost încununat de   prof. Gabriel Fornica Livada  printr-un buchet de aprecieri superlative:”Portretul  profesorului Constantin Th. Ciobanu  este în  <<n>>  variante! Există  tot atâția  Constantin Th. Ciobanu  câți oameni l-au cunoscut! În anul 1993 a binevoit să  mă  invite să fac parte această minunată experiență numită  Fundația Națională  <<George Călinescu>>! Au urmat câțiva ani în care am încercat să învățăm câte ceva din ceea ce  cu generozitate  domnia sa ne-a lăsat să învățăm! Profesor, scriitor, editor, profesorul Constantin Th. Ciobanu  este simultan! Este important că  am respirat aerul de aici, pe lângă oamenii  ce făceau artă și literatură! Aici l-am ascultat pe George Călinescu compozitor  prin arta interpretativă a lui Șerban Lupu, aici am întâlnit mari nume ale literaturii! Toate s-au putut întâmpla  în preajma profesorului Constantin Th. Ciobanu! Spiritul lui George Călinescu era și este să  trăiască în libertate!” Profesorul Gabriel Fornica Livada  a încheiat  acest discurs  academic  cu cuvintele: ”Așa cum George Călinescu  a fost  un mentor pentru Constantin Th. Ciobanu, consider că  domnia sa  este unul din spiritele  care m-au influențat și mi-a oferit  prilejul să  acordăm împreună prețuire valorilor fundamentale!”

Aplauzele au cuprins întreaga sală, profesorul Constantin Th. Ciobanu primind  Premiul de  Excelență pentru  întreaga carieră! Ce moment sublim, când în fața unei săli  în care toți spectatorii s-au ridicat în picioare în semn de respect pentru această mare personalitate a Oneștiului, a luat cuvântul profesorul Constantin Th. Ciobanu! Vorbele sale ”și-au luat zborul” spre sufletele celor prezenți, păstrând o puternică rezonanță:”E destul de dificil să exprim  ceea ce simți, mai ales când ai visat o viață  anumite lucruri  și timpul îți dă  o replică, atât de plăcută la sfârșitul existenței! Cum această întâmplare  mi-a fost oferită de cei ce mi-au fost alături  în munca didactică și pedagogică, tot timpul m-am gândit că rămân dator pe viață! Ca profesor, privind  mult în urmă, primesc  această distincție aproape dureroasă! Este  greu de dus! Și onoarea e greu de dus… și bucuria! Dar, mai bine  să crezi în ceva, să crezi  în convingerea că  n-ai supărat pe nimeni,  cu  atât mai mult dacă ai oferit cuiva o cât de mică bucurie! Sunteți bucuria mea dragi oneșteni, dragi prieteni, care iată-ne, suntem adunați, norocos sub spiritul  cel mare  al culturii române, G. Călinescu! Unicitate pentru întreaga Europă, prin puterea de muncă și prin geniul lui… Numai el ne-a adus la Onești ceea ce avem, o mare bogăție culturală, intelectuală, cu mulți tineri, cu oameni extraordinar de dotați…Trebuie să învățăm tot de la Călinescu puterea de a suporta, de a răbda uneori propriile noastre limite… Adică  acel moment – nerăbdarea  de a aștepta, de a mai  exista, de a lupta cu sine însuți ! Din sutele de voci care s-au auzit aici la adresa lui Călinescu, aș cita una memorabilă – <<cuvântul lui era un glonț cu aripă de flutur!>>”

Pe  agenda ”Zilelor Culturii Călinesciene”

Evenimentul a continuat cu momentul ,, Călinescu 125” prezentat de prof. univ. dr. Nicolae Mecu, online – prof. univ. dr. Lucian Chișu – conf. univ. dr. Ioan Dănilă – dr. Ionel Oprișan. Expoziția de sculptură a adus un plus de valoare serii: ”In memoriam Vlad Ciobanu”.

Seara s- a încheiat magistral cu un concert cameral – Raluca Dobre (vioară) și Edit Arva (pian) Béla Bartók – Dansuri populare românești pentru vioară și pian Johannes Brahms – Sonata a III-a pentru pian și vioară, op. 108 Jules Massenet – Meditație din opera Thaïs Johannes Brahms – Scherzo din Sonata F. A. E. pentru vioară și pian Piazzolla – Le Grand Tango (aranjament pentru vioară și pian).

Cea de- a doua zi a ,, Zilelor Culturii Călinesciene”  a fost sub auspiciul colocviului. Invitați de seamă: Adrian Jicu, Șerban Axinte, Iuliana Barna, Angelica-Helena Marinescu,Ștefania Mihalache, Ionel Oprișan, Florina Pârjol, Sorina Rîndașu, Ion Vaciu, coordonați de Moderatorul Lucian Chișu, s- au antrenat în argumentare și contraargumentare pentru a găsi răspunsul ideal, în  contextul digital ce- a născut o generație din ce în ce mai puțin aplecată aupra lecturii, întrebării ,,Cum îl mai citim pe George Călinescu?” . Discuția pornește cu informații  despre numele de debut al institutului care astăzi  poartă numele marii personalități culturale George Călinescu , și anume „ Institutul Teorie literară și Folclor” , care , după moartea lui George Călinescu, va prelua numele ctitorului.

Invitații au adus în atenția publicului pe  Călinescu poetul, romancierul, publicistul, criticul punând în valoare personalitatea culturală exhaustivă a acestuia.  S-au născut întrebări noi,, De  ce să- l mai citim?” Întrebare ce invită la considerarea contextualității, la profilul potențialului cititor care provoacă la identificarea unor  noi metode de- a aduce în actualitate opera călinesciană. S- au născut și ipoteze : poate atrăgând atenția asupra omului  George Călinescu a cărei viață a fost intensă, poate privindu- l  pe Călinescu ca pe un erou al unei vieți spectacol cu multe încercări, suspiciuni, căderi și reveniri, dar mai ales ca pe un erou ce- a oferit culturii române pe ,, Divinul critic” și pe „Mizantropul optimist” , tinerii vor fi atrași de lecturarea lui.  Alte argumente au susținut faptul că romanul ”Enigma Otiliei” de  George Călinescu poate fi valoros prin modul în care umanizează evenimentele istorice. Elevii pot fi atrași în lectura romanului prin faptul că evenimentele istorice prezentate aici sunt trecute prin grila romanului, umanizând aspecte pe care isoria le prezintă faptic, sec.

,,Poetul în cetate” (C. Th. Ciobanu) a  adus publicului versuri  recitate de înșiși poeții: Musafiri-  Șerban Axinte, Adrian Ierulescu, Ștefania Mihalache, Sorina Rîndașu  ,Gazde –  Constanța Caităr, Cornel Galben, Doina Ionescu, Cristina Iscru, Ion Moraru, Celestina Mitroiu, și Ștefania Pușcalău. „Provocarea versurilor ”(  Eminescu 135 ) a fost momentul care a animat și publicul provocându- l la a continua versul eminescian. Au fost oferite premii cărți îndulcite, nu doar de ciocolată, ci și de autograful scriitorului.

”Zilele Culturii Călinesciene”  au  fost un eveniment desfășurat cu succes, care a ridicat Oneștiul în înaltele sfere ale culturii. Felicitări organizatorilor și invitaților!    Articol realizat  de  prof. Văsîi Talida  Gheorghița și de Ion Moraru