A XXI – A EDIȚIE A UNIVERSITĂȚII DE VARĂ DE LA IZVORUL MUREȘULUI, 15 – 20 AUGUST 2024
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (FCRCHM), Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) prin Centrul European de Studii Covasna-Harghita, alături de Centrul de Cercetări și Studii Regionale din Târgu Mureș, cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a organizat în perioada 15-20 august 2024, la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, cea de-a XXI-a ediție a Universității de Vară Izvoru Mureșului. Aceast[ manifestare a debutat prin rostirea cuvântului de binecuvântare al PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei. Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și cercetător CESPE a declarat că organizarea acestui eveniment este o datorie morală față de marii români care au inițiat manifestări culturale cu tradiție în inima României, asemenea Universității. Potrivit acestuia „edițiile Universității de Vară ne arată că lupta pentru neamul românesc este vie și va fi dusă mai departe. Forumul românilor este un factor activ care se asigură de respectarea Constituției pentru comunitatea românilor din această zonă. Noi nu dorim nimic mai mult decât respectarea legii”. Președintele FCRCHM a mai punctat că o problemă semnificativă cu care se confruntă comunitatea românească de aici este continuitatea presei în limba română, întrucât alocările bugetare pentru această chestiune sunt tot mai greu de accesat. Avocatul Ioan Sabău-Pop a punctat faptul că poporul român nu stă în granițele sale firești din cauza politicilor duse de-a lungul anilor. Domnia sa a reamintit că longevitatea acestui eveniment a fost greu de realizat din cauza dificultatilor logistice si financiare. De altfel, acesta a mai declarat: „Îmbrățișez pe toți care au suflarea românească în piepturile lor. Să nu uităm că această lucrare este o reacție la slăbiciunea autorităților acestui stat, care nu are grijă nici de românii din afara granițelor, nici de cei din Harghita, Covasna, Satu Mare sau Mureș. Acest eveniment este o reacție la manifestările antiromânești din această zonă, finanțate uneori chiar de statul român”.
Doctorul Ioan Lăcătușu, un om instituție pentru românii din interiorul cercului Carpatic, a vorbit și el despre greutatea cu care s-a înfăptuit această Universitate, reamintind că din cauza subfinanțărilor, pe parcursul istoriei sale, în cinci ani acest eveniment nu s-a organizat. Mai mult, domnia sa a afirmat că: „Este strigător la cer faptul că asemenea manifestări românești sunt descurajate pe aceste căi [financiare], în timp ce manifestările antiromânești sunt masiv finanțate la numai câțiva km de Izvoru Mureșului”.
Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsărit Românesc” și cercetător CESPE, a declarat că acest eveniment este așezat sub două mari idei: cea de identitate națională și de solidaritate a românilor, oriunde s-ar afla ei. Basarabean la origini, domnia sa a afirmat că „din păcate națiunea română este organizată astăzi bistatal. Republica Moldova se confruntă, din perspectiva sa, cu dependența de finanțările din afară, corupție și sărăcie, raportul de sărăcie fiind, între România și Republica Moldova de 1 la 6, sărăcia fiind așadar de șase ori mai mare la Est de Prut. Singura rezolvare a acestor probleme este unirea cu Țara Mamă”. În încheiere, acesta a afirmat că integrarea europeană este „o lozincă iluzorie, întrucât nu se poate vorbi despre integrare europeană fără reunirea cu România”.
A mai luat cuvântul europarlamentarul Claudiu Târziu, liderul Partidului AUR în Parlamentul European, care a vorbit despre lupta pe care o duc românii pentru valorile naționale împotriva forțelor antinaționale. În opinia sa, evenimentul de la Tușnad este posibil pentru că Ungaria manifestă interes pentru această zonă, în timp ce statul român tace. Teodor Dobrean, consilier județean din partea PNL, a afirmat că speră ca manifestările românești, oricare ar fi acelea, să găsească sprijin la nivelul autorităților locale și centrale întrucât acestea au obligația morală de a fi parteneri în organizarea unor evenimente precum cel de la Izvoru Mureșului.
Daniel Corneanu, consilier local din partea PMP in localitatea Sărmașu din județul Harghita a menționat: „Noi românii nu trebuie doar să ne afirmăm aici, pentru că suntem la noi acasă, în țara noastră. Invit românii să se mobilizeze și să vină în număr cât mai mare aici, la Izvoru Mureșului pentru a ne bucura împreună” iar preotul Vasile Tămaș din Vâlcele, Covasna, a făcut o mărturisire deosebită. „Iubiților, noi venim la Izvoru Mureșului ca la casa părintească, pentru că venim ca să ne îmbrățișăm părintește, dar și ca la cimitir, pentru că ne amintim de cei care au luptat pentru inițierea și dăinuirea manifestărilor românești care nu mai sunt printre noi”, a spus sfinția sa amintind că-l doare faptul că românii din acest areal nu se unesc, lucru care a dus la situații nefaste pentru comunitate! El s-a referit la cazul de la Consiliul Local Sfântu Gheorghe, unde pentru prima dată în ultimii 100 de ani românii nu mai au niciun consilier local. În încheiere, părintele a îndemnat factorii politici să lase animozitățile deoparte pentru a crea alianțe românești în consiliile din județele Covasna și Harghita. Mihai Tîrnoveanu a declarat că cele 150 de cruci de lemn de la Valea Uzului sunt încă în picioare după un an de zile, aceasta fiind o veste bună. O veste mai puțin bună este că Viktor Orban a venit din nou în România, la Băile Tușnad insultând România dar și pe români.
În ultima zi a Universității de Vară Izvoru Mureșului (ediția XXI), dezbaterile s-au concentrat asupra situației românilor din zonele unde sunt minoritari în propria țară și de discriminarea la care sunt supuși, cu sprijinul tacit al statului din România.
IDEI ÎN DIALOG
Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, a subliniat necesitatea stringentă de implementare a unor măsuri de desegregare a comunităților din județele Covasna, Harghita și Mureș, unde populația maghiară și cea română trăiesc vieți separate, studiază în școli separate și le sunt livrate narative diferite, aceste comunități trăind efectiv realități paralele. Acesta a evidențiat metodele maghiarilor de cucerire identitară pe care le folosesc în Transilvania. Intervențiile statului ungar în România nu sunt menite să îmbunătățească nivelul de trai al maghiarilor din țara noastră, ci doar să le ofere divertisment și alte elemente de soft power, prin investitii în valoare de sute de milioane de euro in sport, cultură și propagare a unor mesaje identitare menite să divizeze populația. De asemenea, acesta a afirmat că trăiesc peste 400.000 români în Harghita, Covasna și Mureș, din care 100.000 in judetele Covasna si Harghita, acestia suferind din cauza lipsei de reprezentare la nivel politic și administrativ. „Suntem victime ale divizării”, în timp ce maghiarii sunt uniți în jurul unui singur partid. Primarul comunei Voșlobeni a vorbit despre înapoierea din punct de vedere economic a județelor Harghita și Covasna, lucru care era o realitate și în anul 1904.
Domnul profesor Radu Baltasiu a semnalat faptul că partidul etnic UDMR are aproximativ 10.000 de oameni în structurile administrative românești. Totodată, a evidențiat rolul Academiei Române, care este singurul loc unde cercetarea românească autentică încă supraviețuiește. Profesorul Ioan Sabău-Pop a afirmat că ”statul din România nu mai are nicio autoritate. Când identificăm o problemă, să căutăm cauza în noi!”
Cercetătorul Alin Bulumac a prezentat o perspectivă istorică asupra românilor din interiorului arcului carpatic, conform revistei interbelice „Gazeta Ciucului”. Chiar și în urmă cu aproape o sută de ani românii se confruntau cu provocări legate de conviețuirea cu maghiarii. Drept model de înfrățire culturală se vorbea despre muzica lui Bela Bartok. Domnul Bulumac a conchis prelegerea spunând că avem nevoie de o gândire curat românească, a interesului românesc, întrucât „unitatea națională duce la unitatea sufletească”. Sebastian Cucu, subprefectul județului Covasna, a subliniat faptul că sunt multe grupuri care doresc ca Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului să nu aibă loc. Pe marginea problemei retrocedărilor, acesta a precizat că numărul de hectare retrocedate este chiar mai mare decât teritoriul județului Covasna și că rezolvarea problemei nu se poate face fără a anula toate retrocedările de până în prezent. Domnul Marius Obreja, fost senator al județului Covasna, a vorbit despre un manual de istorie a secuilor publicat în 2012, unde poporul român și istoria sa sunt profund denigrate. Manualul nu a primit niciun aviz din partea Ministerului Educației și conține grave lipsuri în ce privește rigoarea academică necesară în întocmirea unor astfel de manuale școlare.
Florentina Teacă, cercetător CESPE, a radiografiat situația monumentelor românești din județele Covasna și Harghita, 39 la număr, făcând și o incursiune prin istoria acestora în județele Harghita și Covasna. Există localități în care populația este eterogenă din punct de vedere etnic, în care raportul monumentelor maghiare față de cele românești este de 7 la 1. Un an de răscruce în istoria monumentelor românești este perioada 1940-1944, când s-au demolat masiv monumentele românești din Ardeal. Drd. Samira Cîrlig a avertizat că frontiera românească cu Ungaria din județul Satu Mare se contractă încetul cu încetul, conform unui studiu realizat de CESPE în 2020. „Frontiera nu e doar o margine, ci un indicator al sănătății etno-politice”, a precizat cercetătoarea. Problema fundamentală identificată de aceasta este că statul maghiar se află într-o stare de co-suveranitate cu statul român la noi în țară, nu doar în teritoriile cu populație maghiară, ci chiar și la București, unde UDMR a fost în majoritatea guvernelor de după 1989. Domnul Cosmin Iosub a făcut un apel la unitate în fața urgențelor istorice cu care se confruntă România, precizând și importanța ca românii să achiziționeze pământ în județele Harghita și Covasna.
* În cadrul celei de a XXI-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului a avut loc un moment emoționant și necesar pe care îl salutăm. Senatorul Titus Corlățean, unul dintre partenerii Universității de Vară și fost ministru de Externe al României, a recunoscut activitatea de peste 30 de ani a prof. dr. Ioan Lăcătușu, deopotrivă inițiator și fondator al Universității împreună cu Mitropolitul Ioan al Banatului, și a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș pe care l-a creat și condus de-a lungul timpului în slujba păstrării identității naționale din centrul țării, recomandând continuarea organizării Universității întrucât a devenit singurul forum din țară dedicat românilor de pretutindeni.