”Omul de zăpadă”

”Omul de zăpadă”

18 ianuarie  este   o zi a bucuriei, în special pentru cei mici! Este Ziua Internaţională a Omului de Zăpadă  și a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2011. Iata ce semnifica cifrele 1 si 8 din data de 18 ianuarie : data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată ca un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zapadă.

La data de 20 martie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Topirii Omului de Zăpadă, pentru a marca schimbarea anotimpului şi anume, trecerea de la iarnă la primăvară.

Nu se cunoaste o dată exactă când s-a pus bulgăre peste bul­găre, dar se spune că încă din Evul mediu se obişnuia să se modeleze oameni de zăpadă, prima dovadă docu­mentară fiind un manuscris din anul 1380.

Ziua Internațională a Omului de Zăpadă a pornit de la un mare fan al oamenilor de zăpadă, Cornelius Graetz — un cetățean german care deține cea mai mare colecție de modele de oameni de zăpadă. Creați din textile, din lemn ori din sticlă, ”oamenii de zăpadă” din casa lui erau puțin peste 3 000 de exemplare în 2010, astfel că în următorul an, în ianuarie 2011, s-a celebrat pentru prima dată Ziua Internațională a Omului de Zăpadă!

Alte indicii ale apariţiei oamenilor de zăpa­dă apar în operele marilor scriitori ai vremurilor trecute. Îi găsim într-o biografie a lui Michelangelo din secolul XV, la William Shakespeare, iar la 1770 într-o culegere de poezii pentru copii. Metafora  ”omului de zăpadă” a inspirat mereu scriitorii, de la autorii de poveşti pentru copii, precum Hans Christian Andersen până la greii literaturii, precum Shakespeare, sau clasicii moderni: Harper Lee (To kill a Mockingbird), sau Sylvia Plath (Snowman on the Moor) şi mulţi alţii.

”Oamenii de zăpadă” sunt o curiozitate în sine. Este absolut interesant cum o grămadă de bulgări pot da naștere unei creații care poate dobândi diverse înfățișări, în funcție de dorințele creatorului său — morcov în loc de nas, o tigaie în loc de căciulă, nasturi colorați pentru cojoc, crengi de brad ca podoabă capilară și tot așa! Creativitatea nu are limite când vine vorba de a înfrumuseța un om de zăpadă!

În anul 2003, locuitorii orașului japonez Sapporo au construit peste 12 000 de oameni de zăpadă (mai mult chiar decât populația localității). Ba mai mult, în luna februarie se desfășoară și un festival aici dedicat omului de zăpadă.

Localnicilor din Zurich, Elveţia, le place să aibă un om de zăpadă pe care să-l explodeze! În fiecare an, din 1818, oraşul sărbătoreşte venirea primăverii prin dinamitarea marelui om de zăpadă din centrul oraşului. Sărbătoarea, numită Sechseläuten, începe în a treia zi de luni din aprilie, când Böögg (aşa se numeşte omul de zăpadă), confecţionat din bumbac, este umplut cu dinamită, purtat prin oraş, de către fierari, brutari şi alţi meşteşugari, care aruncă cu tot felul de cârnaţi şi produse de brutărie, mulţimii adunate la paradă. Iarna se încheie în mod oficial atunci când Böögg este explodat, iar durata combustiei lui arată cât de lungă va fi vara.    Articol realizat cu sprijinul Nicoletei Gaceanu și a  rețelelor  de  internet

 

Ziua Internațională a Omului de Zăpadă a fost aleasă  pentru a fi sărbatorită în luna ianuarie, deoarece în majoritatea țărilor, șansele să ningă sunt cele mai mari în această lună.

 

 

„Ce face un om de zăpadă când se îndrăgostește? Se topește!”

”Ce face un om de zăpadă când se supără pe cineva? Trimite un „ghiocel”!

 

UNDE    SUNT  ZĂPEZILE   DE   ALTĂDATĂ?

 

Distribuie articolul!