3 mai 1975 – 3 mai 2025
”S-au împlinit 50 de ani de la un moment excepțional care a rămas în istoria gimnasticii mondiale! La 3 mai 1975 – Nadia Comăneci a devenit campioană absolută a Europei la gimnastică. La vârsta de 13 ani și jumătate, Nadia Comăneci a cucerit patru medalii (din cinci) de aur: la individual compus, bârnă, sărituri și paralele la Campionatele Europene de la Skien, Norvegia.” Așa titrează mai multe site-uri și publicații on – line, aducând în atenție momentul din care Nadia Comăneci a început o carieră sportivă cu multe succese naționale și internaționale.
”Curierul de Vâlcea”, grație jurnalistului Gabriel Săndulescu, redă din cartea ”Nadia” (scrisă de Ioan Chirilă) câteva pasaje referitoare la performanța de la Skien! Să (re)trăim această bucurie: „Skien este un oraș frumos și curat. În parcuri și pe trotuare predomină zambilele, care sunt foarte mari. Orașul e aproape în întregime așezat pe coline. Automobilele coboară frânând. Dar șoferii, deosebit de amabili, opresc pentru orice pieton, chiar dacă tu, nefiind norvegian, traversezi în afara zebrei.
Zilele premergătoare startului au fost deosebit de grele. În asemenea momente, că în fața oricărui examen hotărâtor, îți apar în față doar defectele și greșelile. Ludmila Turișceva era marea favorită. Gloria ei se afla la apogeu. Nadia era, încă, doar o necunoscută. A existat, însă, și o excepție. O societate TV americană era prezentă cu o întreagă echipă. Operatorii ei n-au ținut în secret motivul acestei mari deplasări de forțe: <<Am venit să filmăm totul despre Nadia Comăneci și să dăm, în direct, două ore, pentru toată America>>. Cu toate acestea, Turișceva rămânea marea favorită.
Începe încălzirea în sala specială. Dar, orice ai face, aici nu poți intra în atmosferă. Aici sunt doar culisele, care te apără de ochii mulțimii….. Și apoi, deodată, se deschide ușa. Lumini orbitoare. Șoc. Freamătul mulțimii. Alt șoc. Și cu toate că sunt mii de oameni care aplaudă și fluieră, senzația de izolare crește. Apoi totul se precipită. Trei minute pentru încălzire. Doar trei minute pentru toată lumea. (……..) Se apropie clipa. Nadia se așează pe bancă. Încearcă să se liniștească. În clipele astea, spun gimnastele, nu vezi nimic. Încerci să te liniștești. Nu te poți gândi la nimic. Pentru că nu ai timp. Urmează, milimetru cu milimetru sau secundă cu secundă, doar lucruri concrete. Câteva mișcări….Prosop …Masaj …. Trening….. Palparea aparatului…. Pași….Cinci sau șapte….. Trambulină……Lumina aceea….. Umbra aceea….. Literele acelea…..
Skien-ul a fost un mare triumf. Operatorii americani care au venit să facă filmul despre Nadia Comăneci și-au dat seama, la terminarea filmărilor, odată cu ultimul podium, că montajul va fi o operațiune inutilă. Filmul era realizat, de fapt, <<dintr-o suflare>>, el având titlul<<Tot aurul Europei>>. Într-adevăr, Nadia a cucerit tot aurul, cu excepția unui medalii de argint, cea de la sol”

Și mai scrie Ioan Chirilă (indiscutabil, unul din cei mai buni gazetari sportivi din România):” Publicul a avut o reacție formidabilă în tot timpul campionatelor și după <<ultimul gong>>. Sala ardea, literalmente. Comentatorii întindeau mâinile simultan, pentru a cere cuvântul. Se înghesuiau. Erau congestionați. Își ciocneau microfoanele ca baionetele. Era o luptă pe viață și pe moarte pentru a nu pierde nimic din declarația Nadiei. Și deodată, ca la un semnal, s-au făcut liniște. Și s-au auzit cuvintele Nadiei. Molcome, moldovenești, ca vocea Lizucāi din <<Dumbrava minunată>>. Încercam să văd ceva peste umerii acestor bărbați foarte înalți. Am auzit doar o frîntură: << Am muncit mult, încă de la 6 ani>>. Vorbea gura, vorbeau ochii. Apoi Nadia și-a coborît pleoapele, puțin stingherită de vîlva care se face și nu am mai auzit nimic.(…) Aveam să descopăr performanța Nadiei abia în gara Oslo (la întoarcere – nota mea). Era o dimineață rece. Am coborât din tren. Am făcut câțiva pași pe peron. Deodată, un tânăr care venea în întâmpinarea noastră, probabil ca să ia trenul în continuare, a arătat cu mâna spre Nadia și a strigat << Iată campioana >>. (…..) Trecătorii s-au întors brusc. Și au recunoscut-o pe Nadia. S-a format imediat un cerc. O femeie a ieșit din rânduri și i-a întins Nadiei o ciocolată. O alta i-a prins de rever o broșă. Oamenii aceia liniștiți ai Norvegiei redeveniseră, într-o clipă, spectatorii înflăcărați din sala de la Skien. Toți vroiau să-i ofere ceva Nadiei. I-am văzut repezindu-se spre standurile cu mărunțișuri. Au revenit cu un breloc, un pix, un stilou, un fanion al cine știe cărei echipe de fotbal, o carte, un pahar, un stilet și multe alte daruri de circumstanță în care se simțea un mare entuziasm”.
Au trecut 50 de ani! La 7 aprilie la Parlamentul României deputata Elisabeta Lipă a înaintat o propunere legislativă pentru instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci. În expunerea acestei propuneri legislative se arată:”Pentru că în ziua de 18 iulie 2026 se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial, prin primirea punctajului de 10 la o ediție a Jocurilor Olimpice (de la Montreal), fiind prima gimnastă care a primit un 10 perfect (compus din 7 note de 10), care a dat afișajele electronice peste cap și a stabilit un record absolut, provocând confuzie și uimire , dar mai ales, o bucurie imensă. Momentul de la Montreal a adus o schimbare a modului în care a fost percepută gimnastica, existând și elemente de gimnastică ce îi poartă numele în codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică (FIG): <<Săritura Comăneci >>, << Coborârea Comăneci >>. Tot în anul 2026, pe data de 12 noiembrie, Nadia Comăneci împlinește 65 de ani. De asemenea, anul viitor va fi lansat și un documentar dedicat performanței istorice de la Montreal. În acest context, anul 2026 reprezintă o oportunitate excepțională prin care putem celebra Legenda Nadiei Comăneci.” .
