TEZAUR     DE   VERS    CLASIC     ROMÂNESC- 

ALEXANDRU   VLAHUȚĂ

Ce dor

(Fragment)

 

 

Ce dor trebui să te cuprindă
De dragostile din poveşti
Când te priveşti toată-n oglindă
Şi vezi cât de frumoasă eşti!…

 

Când singură parcă te sperii
De patima ochilor tăi,
Ce ard de farmecul durerii,
În spasmul visului dintâi.

 

Căci eşti în vârsta când fioruri
Te-apuc-aşa, ca din senin,
Când te frământă mii de doruri,
Şi nici nu ştii de unde-ţi vin…

 

Iată că prinzi să cazi pe gânduri,
Ţi se lungesc ochii a drum
Câte-ţi plăceau în alte rânduri
Încep să-ţi facă rău acum.

 

 

Ochi  strălucitori

 

Ochi, strălucitoare stele,
Ochi frumoşi ce-mpodobiţi
Cerul visurilor mele,
De ştiţi şi voi să minţiţi,

 

Voi, icoana-nsufleţită
A ascunselor simţiri,
Unde-i vecinic zugrăvită
Taina omeneştii firi.

 

Dacă sunt amăgitoare
Lacrimile ce vărsaţi
Şi văpăile-arzătoare
Şi iubirea ce-arătaţi,

 

Atunci, amăgiri-s toate…
Ziua-i noapte, noaptea-i zi.
Atunci… însă nu se poate!
Ochi !… Voi nu puteţi minţi! – Versuri  de  Alexandru Vlahuță

Foto  2 -de pe  internet