O fotografie emblematică – prof. Ștefan Epure  alături de   poeta  Constanța  Caităr  și  de  regretatul evocator al momentelor aprinse ale istoriei, domnul  Corneliu Cristea la Monumentul ”Eminescu” din municipiul Onești 

PERSONALITĂȚI   ONEȘTENE – PROF.  ȘTEFAN  EPURE

EPURE, Ştefan, născut la  17 septembrie 1946, în satul Negoieşti, comuna Borzeşti, regiunea Bacău (azi, comuna Ştefan cel Mare, judeţul Bacău). Profesor, istoric, poet, prozator, epigramist, publicist. Este fiul Nastasiei (n. Avrânceniţei), agricultoare, și al ceferistului Ștefan Epure, care a trecut prin aproape toate etapele profesiei, pornind de la întreținere și ajungând până la cantonier și revizor de cale. Aidoma altor copii iviți după război s-a jucat, în absența jucăriilor dorite, cu gloanțele găsite pe fostele câmpuri de luptă, ascunzându-se nu o dată sub singurul pod funcțional rămas din vremea lui Ștefan cel Mare, construit la porunca acestuia peste pârâul Gârbovana și care a costat vistieria domnitorului „un kertic domnesc de 2000 oca sare“. A ajuns, firește, și la ctitoria ștefaniană de la Borzești, pe urmele lui și ale celebrei legende, învățând istoria încă înainte de a păși pe porțile Școlii Elementare din localitate (1953-1960), unde a avut-o ca învățătoare pe Consuela Ivan (bun pedagog și de o calmitate deosebită), iar printre profesori, pe Ioan și Stan Iordache, Neculai Ivan, Elena Nica și Paraschiva Iordache (poate cea mai bună profesoară din școală, care avea „simțul frumuseții limbii române“). Dintre cei 18 elevi care au ajuns în clasa a VII-a, proveniți din cele 9 sate ale comunei (Gârbovana, Negoiești, Valea Seacă, Bogdana, Jăvreni, Corbu, Gutinaș, Rădeana și Miclăușoaia), nu toți au continuat studiile, așa încât a fost o mândrie atât pentru el, cât și pentru părinți când s-a regăsit pe lista admișilor la Şcoala Medie Mixtă Nr. 1 din Onești. Începute aici, a continuat cursurile la Şcoala Medie Mixtă Nr. 2 (actualul Colegiu Naţional „Dimitrie Cantemir“), unde a ajuns după darea în funcțiune a noului local, și deși a resimțit din plin efectele navetei și, la început, ale „golurilor în cunoștințe“, a trecut cu bine de confruntarea cu „materiile noi de studiu“, ce a „necesitat o mare voință și eforturi suplimentare“, și în 1965 a absolvit printre elevii merituoși ai profesorului-poet Constantin Th. Ciobanu, mentorul acestei etape. Cu Diploma de Maturitate în buzunar, l-a urmat în profesie, debutând ca profesor suplinitor la Şcoala Generală  Pralea, comuna Căiuţi (1965- 1966), pe care a părăsit-o după un an, fiind „chemat pentru satisfacerea serviciului militar la Buziaş, Beiuş şi Oradea, în calitate de comandant de tanc“ (1966- 1967). Revine pe același post în comuna băcăuană din care plecase la cătănie (1967-1976) și își continuă studiile, în paralel, ca student al Institutului Pedagogic de 3 ani din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi (1971- 1974), specializarea Limba şi literatura română, și, apoi, al Facultății de Filologie a aceleiaşi prestigioase instituții, finalizate cu lucrarea ”Toponimia comunei Caiuți” și Diplomă de licenţă, în 1977. Aici a avut șansa să-i urmărească la cursuri pe câțiva profesori universitari străluciți, precum Ilie Dan, Constantin Dimitriu, Constantin Ciopraga, Petru Ursache și Vasile Adăscăliței, cu primul închegând chiar „o prietenie deosebită“, iar cu ultimul a completat chestionare „privind obiceiuri de botez, de nuntă şi de înmormântare“ (1975-1976) și a descoperit „perspective noi privind aprecierea și stadiul folclorului zonal“.

Sub înrâurirea acestuia, prin „1976- 1977 a(m) participat pe teren împreună cu cercetatoarea Lucia Cireș, de la Institutul de Lingvistică și Folclor din Iași la înregistrarea unor elemente de folclor în satul Rădeana (comuna Ștefan cel Mare)“, iar după această experiență a cercetat şi cules el însuși, în intervalul 1977-1978, „obiceiuri de înmormântare, jocuri de/la priveghi (nevalorificate până acum), în satele Gutinaş, Rădeana, Negoieşti (comuna Ştefan cel Mare), Căiuţi, Popeni (comuna Căiuţi), Borşani (comuna Coţofăneşti), judeţul Bacău“. Deși cu atestat de studii superioare, nu s-a putut încadra pe un post de profesor titular în absența concursurilor, astfel că a trebuit să suporte încă un sfert de veac capriciile învățământului ceaușist, continuând tot ca profesor suplinitor de Limba şi literatura română să educe noi generații la Şcoala Generală Negoieşti (1976-1977), Liceul de Construcţii Nr. 3 din Oneşti (1977-1982), unde obţine definitivatul, Școala Generală Tuta (1982-1984), unde trece examenul necesar gradului II, și la școlile din comuna Oituz (1984- 1990). Aici a realizat lucrarea ”Numele  proprii în lecţiile de Limba şi literatura română”, cu referire specială la toponimia cursului mijlociu al Văii Trotuşului, ce a fost considerată în procesul verbal întocmit de comisie drept „teză de doctorat“ și obţine și gradul didactic I. Conștient că profesiunea sa „cere pregătire, punctualitate, corectitudine, dar și creativitate“, a urmat toate formele de perfecționare didactică, obținând inclusiv atestatul de formator, iar în final titularizarea, prin concurs, la Liceul Industrial de Construcţii din cadrul Grupului Școlar de Arte și Meserii din Onești (1990-2010, în prezent Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi“). Având în unele dintre ele și atribuții de îndrumător cultural şi educativ, nu s-a mulțumit doar cu rezultatele de la catedră, ci s-a implicat cu toată ființa într-o mulțime de activități nu numai la nivelul școlilor prin care a trecut, ci și în viața social-culturală a localităților unde acestea ființau. La Tuta, bunăoară, a înfrumuseţat școala cu rame comandate la Şcoala Populară de Artă din Bacău, a cumpărat 3 pick-up-uri și 10 mandoline, la Liceul Industrial Nr. 3 a dotat unitatea cu o staţie de amplificare și 40 de difuzoare, la „Gheorghe Asachi“ a organizat aniversări, comemorări, concursuri, expoziţii de carte și fotografii dedicate lui Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Grigore Vieru, Constantin Th. Ciobanu, a coordonat și a publicat în revista școlară ”Meșterul Manole”, în sălile de curs în care a predat a inițiat minibiblioteci prin contribuţia elevilor, a organizat excursii și a mers cu aceștia în tabere (în 1986, director de tabără la Sălătruc), a pregătit secvenţe din piese de teatru în cadrul Concursului „Preuniversitaria“ etc.

Alături   de   elevi

A recitat el însuși din poezia lui Nichita Stănescu, a jucat în piese de teatru pe scena Căminului Cultural din Oituz, a adunat comori de tezaur în expoziţii de costume populare la Căiuţi, a inițiat în satul natal ampla manifestare  ”Interferenţe culturale”, a susținut comunicări în cadrul Simpozionului Naţional „Contemporani cu Europa“ și în sesiunile ştiinţifice ale cadrelor didactice, s-a implicat în manifestările Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti“ și ale Fundaţie Naţionale „G. Călinescu“ din Onești. De asemenea, prof. Ștefan Epure  a întreprins cercetări la Arhivele din Bacău și Iași, precum și pe „toată valea râului Trotuş, de la izvor (Munţii Ciucului) şi până la vărsare în Siret (în apropiere de Adjud)“ ș.a. Nu în ultimul rând, a dat frâu liber pasiunii pentru scris, debutând cu epigramă în paginile ziarului  ”Curierul de Onești” și colaborând apoi cu creații la publicațiile ”Academia Bârlădeană”, ”AntiM”, ”Convorbiri literare”, ”Cronica Romanului”, ”Informația Bacăului”, ”Meșterul Manole”, ”Onești Expres”, ”Revista Română” și ”Ziarul de Bacău”.

. Editorial, a debutat cu volumul de poezie ”Sărutul pe din două” (Iași, Editura ”Restitutio”, 2000), urmat de cărțile ”Valea Trotuşului: Toponimie şi istorie” (Iaşi, Editura  ”Vasiliana ’98”, 2004), ”Locuri, nume şi legende toponimice din Valea Trotuşului” (Iași, Editura PIM, 2009), ”Innobilare, carte de învățătură (după lectură)” (Bârlad, Editura ”Sfera”, 2015), ”Picături dulci amărui” (idem, 2016)  și ”Arc peste timp”, (album); din cultura oneșteană a primelor două decenii ale mileniului al III-lea (Editura ”Magic Print”, 2021). Aceasta din urmă „a colecționat sclipiri culturale din «primele două decenii ale mileniului al III-lea» în arealul oneștean“, ce reflectă prezența sa în miezul evenimentelor, fie că e vorba de „istorii și tradiții, lansări de carte, dezbateri, sărbătoriri de scriitori, comemorări“. Albumul a fost realizar  și prin lectura și corectura distinsei profesoare Adina Mitroiu, căreia profesorul Ștefan Epure îi aduce  mii de mulțumiri. „O dragoste arzătoare pentru ținuturile natale este  sublimată în admirația fascinantă pentru voievodul Ștefan cel Mare“, căruia i-a „dedicat nu numai studii, ceremonii aniversare, ci și vibrante poeme recitate public“. Pentru el, cum remarcă și criticul Aristotel Pilipăuțeanu, „manifestările de la Podul de Piatră, ctitorie a marelui voievod, monument istoric de clasa A, aflat între Negoiești și Căiuți, manifestări anuale ca și cele de la Monumentul ”Eminescu” din Onești, constituie nu numai o datorie de onoare, dar și una de suflet.

Cu inginerul Gheorghe Bogza la Podul lui Ștefan cel Mare

Deși nu este sprijinit de autoritățile locale, admiratorul marelui domnitor visează necontenit la redarea în circuitul valoric și cultural a acestui monument prin: consolidarea malului drept al Trotușului, asfaltarea căilor de acces, o troiță, un bust al voievodului, o parcare, electricitate și apă potabilă“. O pledoarie ce a avut în cele din urmă ecou, dar nu la oficialitățile băcăuane, ci la Asociația Ambulanța pentru Monumente Transilvania Sud, care au început în toamna anului 2023 lucrările necesare. Coautor, alături de Serghei Coloşenco și Gruia Novac, al volumului ”Cryptocronici… de la A la Z” (Editura Sfera, 2021), temperamentalul scriitor oneștean este inclus cu poezii în ”Risipele senine. Antologia poeților trotușeni” (București, Editura Amanda Edit, 2019), la care a contribuit împreună cu coordonatorul Valentin Rădulescu, poet alături de care, în calitate de vicepreședinte al Cenaclului literar-artistic „George Călinescu“, a susținut crearea unui grup cultural puternic, ce are printre protagoniști câteva „autentice valori precum  prof. dr. Gabriela Gîrmacea,  prof. Adina  Mitroiu (excelent  moderator  al cenaclului),  Constanța  Caităr, poeta Cristina Iscru,  Vasile  Ungurașu, dr.Adrian Boroș“. Distinsul  profesor  Ștefan Epure  a îndemnat și a îndrumat  creația literară a unora dintre  elevii săi:Gheorghe Matei, autorul unei monografii a comunei Căiuți, poeta Ștefania Pușcalău, prozatorul Demeter Istvan, Florin Tulpan ș.a., pe care i-a încurajat să se afirme. Hărăzit cu „puterea de a-i aduna în juru-i pe toți cei de maximă credință închinători la o idee“, cum observă și poetul Dan Sandu, acest „condeier de prestigiu și cavaler de vază la rotonda arturică a spiritului călinescian sub care ne depănăm, de ani buni, neobosit, curgerea neostoită a logosului fără pereche“, mai are pe șantier și alte manuscrise, în paginile cărora „se înglotesc cohorte-ntregi de slove bine strunite, pornite să inventeze noi frumuseți, iar din talentul său de incorigibil truver se prefiră numai singurătatea binecuvântării de prooroc athonit, odihnită statornic între prieteni și-n lumea neștiută“.

REFERINŢE (SELECTIV) În volume: Măndica Mardare, Liliana Cioroianu – ”Geografie spirituală băcăuană”, Bacău, Editura Studion, 2003; Eugen Budău – ”Bacăul literar”, Iaşi, Editura Universitas XXI, 2004; Cornel Galben – ”Poeții Bacăului la sfârșit de mileniu: debuturi 1990-2000”, Editura Studion, 2005; Eugen Budău – ”Cartea care m-a ținut în viață”, Bacău, Editura SAM, 2005; Ilie Dan – ”Retrospectivă şi perspectivă”, Iași, Editura Vasiliana‘98, 2007; Vasile Diaconu (coor.) – ”Lingvistică şi cultură”, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2009; Cornel Galben – ”1000 de pași”, Bacău, Editura Corgal Press, 2016; Corneliu Stoica – ”Valea Trotușului- Enciclopedie”, Onești, Editura Magic Print, 2017; Cornel Galben – ”Lecturi aleatorii”, vol. III, Iași, Editura PIM, 2017, ”Zile de trecere”, Editura Studion, 2017, ”Pe față și pe dos”, Editura Corgal Press, 2018 și ”Sunt un fiu risipitor”, Editura PIM, 2020; Ștefan Epure – ”Arc peste timp: (album); din cultura oneșteană a primelor două decenii ale mileniului al III-lea”, Editura Magic Print, 2021; Cornel Simion Galben – ”70. Pas cu pas, București”, Editura Amurg sentimental, 2021.

În periodice: Eugen Budău – ”Ștefan Epure: Un trubadur eșuat”, în Ateneu, mai 2001; Ilie Dan – ”O monografie interdisciplinară”, în Revista română, decembrie 2004; Cornel Galben – ”Drumeţul care trece”, în revista ”13 Plus”, noiembrie 2005; Ion Moraru – ”Elevii Colegiului Tehnic  <<Gheorghe Asachi>> au cinstit Unirea de la 1 Decembrie 1918, în Informaţia Bacăului, 2 decembrie 2008; G. Petrescu – ”Locuri, nume şi legende toponimice din Valea Trotuşului”, în Oneşti Expres, 1 octombrie 2009; Ion Moraru – <<Citadela călinesciană>> rezistă de 41 de ani”, idem, 1 octombrie 2009; Ion Moraru – ”Profesiunea cere pregătire, punctualitate, corectitudine, dar și creativitate”, idem, 22-28 septembrie 2011; Ion Moraru – ”Profesorul universitar Valeriu Filimon, declarat  <<Cetățean de onoare>> (post mortem) la Slănic Moldova, în Desteptarea.ro,1 iunie 2015; Cornel Galben – ”Dilemateca înnobilare,” în AntiM, iunie 2015; Ion Moraru – ”Podul lui Ștefan cel Mare va fi readus la viață”, în Oneşti Expres, 4 decembrie 2015; Dan Sandu – ”Înnobilare”, în Plumb, martie 2016; Ion Moraru – ”Rodul bucuriei activităților culturale și de voluntariat la Colegiul Național <<Dimitrie Cantemir>> din Onești, în onestiexpres.ro, 21 februarie 2017; Ion Moraru – ”Cinstirea lui Ștefan cel Mare, pe valea Trotușului”, în Deșteptarea, 30 iunie 2017; Ion Moraru – ”Profesorul și poetul Constantin Th. Ciobanu a fost sărbătorit la Onești”, în Desteptarea.ro, 25 februarie 2018; Petru Done – ”O carte care redescoperă <<miracolul>>  Oneștiului“, idem, 25 aprilie 2018; Lucica Mușat – ”Eveniment cultural de marcă la Târgu Ocna”, în Onești Expres, 6 iunie 2018; Ion Moraru – ”Momente duhovnicești de sărbătoare la Slănic Moldova”, în Desteptarea.ro, 24 iulie 2018; Ion Moraru – ”Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale la Onești”, idem, 15 ianuarie 2019; Ion Moraru – ”Când cultura  <<luminează>>  orizontul unor tendințe actuale”, idem, 18 ianuarie 2019; Ion Moraru –”O carte pentru bucuria sufletului – <<Monografia comunei Căiuți>>“, idem, 18 iunie 2019; Aristotel Pilipăuțeanu – ”Un veac de speranță (III)”, în Amprenta de Onești, 20 aprilie 2020; Aristotel Pilipăuțeanu – ”În jurul unei antologii (I)”, idem, 18 august 2020; Ion Moraru – „Dacă tot avem o limbă frumoasă, să folosim cuvinte luminoase și forța ei să o întoarcem către noi!“, idem, 5 octombrie 2020; Aristotel Pilipăuțeanu – ”În jurul unei antologii (V)”, idem, 8 noiembrie 2020; Ion Moraru – ”Sărbătorirea la Onești a Zilei Culturii Naționale”, idem, 19 ianuarie 2021; Ion  Moraru – ”<<Rădăciri>> în istorie la Podul lui Ștefan cel Mare”, idem, 4 mai 2021; Adina Mitroiu – ”Veșnicia zilei de 15 iunie 1889”, idem, 15 iunie 2021; Petru Done – ”Rebuseme și idei în a 13-a carte de poezii semnată de Alexandru Dumitru”, în Desteptarea.ro, 28 iulie 2021; Ion Moraru – „Zarurile au fost aruncate!“, în Amprenta de Onești, 28 iulie 2021; Ion Moraru – „<<Fotografiile>> unei lansări de carte”, idem, 30 iulie 2021; Dan Sandu – ”Cântec de prieten: Trubadurului Ştefan Epure”, în Cadran cultural, iulie-august 2021; Ion Moraru – ”Emoție și vibrație la întâlnirea versurilor cu pictura”, în Amprenta de Onești, 13 august 2021; Ion Moraru – ”Sărbătoarea Limbii Române”, idem, 31 august 2021; Aristotel Pilipăuțeanu – ”Arc peste timp”, idem, 2 noiembrie 2021; Ion Moraru – ”Cu încântare, despre Mitul Eminescu”, idem, 4 august 2022; Ion Moraru – „Viitorul este o pagină albă! Ce poți să scrii despre o pagină albă? Aștept provocările fiecărei zile care urmează!, idem, 30 august 2022; Ioan Dănilă – ”Alfabetul amiciţiei (I)”, în Desteptarea.ro, 15 ianuarie 2023; Ion Moraru – „Ce e val, ca valul trece“?, în Amprenta de Onești, 22 februarie 2023; Ion Moraru – ”Ștefan cel omagiat pe meleaguri trotușene”, idem, 5 iulie 2023; Romulus Dan Busnea – ”La Slănic-Moldova continuă tradiția marilor evenimente culturale”, în Desteptarea.ro, 15 septembrie 2023; Petru Done – ”Sărbătoare a sufletului și a spiritului la Bogdana”, idem, 3 octombrie 2023; Romulus Dan Busnea – ”Pe urmele pașilor lui Ion Creangă la Slănic-Moldova”, în Plumb, octombrie 2023; Ion Moraru – „Slănic Moldova – suport de întâlnire pentru valorile românești“, în Amprenta de Onești, 23 noiembrie 2023; Ion Moraru – ”Prietenii știu de ce…” idem, 28 decembrie 2023; Ion Moraru – ”Pentru o minunată împlinire și pentru frumos”, în idem, 6 februarie 2024; Ion Moraru – ”Triumful spiritului”, idem, 1 martie 2024; Ion Moraru –” Poezia, muzica și viața într-un tot!”, idem, 26 martie 2024; Romulus Dan Busnea – ”Eveniment cultural-educativ în premieră, la Târgu-Ocna”, în Desteptarea.ro, 5 aprilie 2024; Romulus Dan Busnea – ”Eveniment aniversar, din suflet și pentru suflet…” idem, 12 aprilie 2024; Ion Moraru – „<<Praguri>> la o frumoasă aniversare a vieții”, în Amprenta de Onești, 23 aprilie 2024; Ion Moraru – „Florii cu poezii“, idem, 28 aprilie 2024; Ion Moraru – ”Recital de primăvară”, în Bacău Press, iunie 2024; Tinca Tamaș-Pavel – ”Cântecul unei zile”, idem; Ion Moraru – ”Măriei Sale, Ștefan cel Mare al Moldovei”, în Amprenta de Onești, 7 iulie 2024; Romulus Dan Busnea – ”Eveniment unic dedicat lui Ion Creangă, în amintirea vizitelor sale la Slănic-Moldova,” în Desteptarea.ro, 29 iulie 2024.   Articol realizat de CORNEL   SIMION   GALBEN