În Basarabia, unde – cum nota în 1898 Zamfir C. Arbure într-o lucrare premiată de Academia Română – ”în loc de maiestuose păduri și daurite holde, nu veți vedea acolo decât monotone deșerturi așternute cu luciul năsipului, sălbatice erburi și buruene iar între ele ceva caracteristic – fantasticul scaete”, în privirea oamenilor strălucește o mare prețuire pentru domnitorul Ștefan cel Mare!
Între 1457-1504, în anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare, pe pămăntul Basarabiei el îi învinge pe tătari la Lipnic lângă Nistru ( în 1469), va construi la Căpriana Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, iar la Chilia şi Hotin – paraclisele cetăţilor. De asemenea, în 1499 Ștefan cel Mare (născut la Borzești), zidește Cetatea Sorocii.
La 29 aprilie 1928, la Chișinău se dezveleşte Monumentul lui Ştefan cel Mare (foto 1), operă a sculptorului Al Plămădeală, la care iată în noaptea dintre ani, s-au aprins făcliile! În vara anului trecut, pe pământul basarabean, la Căușeni a fost inaugurat (cu sprijinul Consiliului Județean Neamț), un nou monument închinat domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. La acest eveniment a participat și premierul Republicii Moldova, ce a adus un omagiu marelui domnitor.„Ștefan cel Mare a luptat pentru ca noi să avem, azi, pământurile protejate și consolidate, iar copiii noștri să poată să crească, să lucreze și să-și întemeieze familii pe un pământ în care domnește pacea”, a declarat premierul Dorin Recean la inaugurarea noului monument de la Căușeni.
Este de remarcat faptul că la Schitul „Sfantul Mormânt”, situat la Buiucanii Vechi, a fost oficiată Sfânta Liturghie, pentru a se pune temelie unei biserici cu hramul Ștefan cel Mare și Sfânt – prima biserică din Basarabia inalțată în memoria acestui sfânt român. „În traducere din limba turcă, Buicani înseamnă <<mult sânge>>. Aici, pe aceste locuri, au fost purtate multe lupte, de către Ștefan cel Mare”, a menționat Ieromonahul Serghiu, starețul de la Schitul ”Sfântul Mormânt”.
Întorcând paginile vechi ale cărții ”Basarabia în secolul XIX” realizată de Zamfir C. Arbure, acesta scrie despre scaete că ”are capul rotund ca o minge, spinos ca un ariciu și ușure ca puful ce se deslipesce toamna de putredul său trunchiu, și apoi gonit de cea mai slabă suflare a vântului, rotesce mereu de-a lungul pustiului, pân ce se înneacă în Nistru sau în Dunăre”. Iar despre Basarabia și despre domnitorul Ștefan cel Mare ”cetim”:”Solul Basarabiei e îmbibat de sânge românesc. Pe acest petec de pământ românesc a fâlfâit în secolul XV steagul groazic pentru Musulmani al nebiruitului Ștefan cel Mare. Numele marelui domn al Moldovei e scris cu litere de aur pe paginile istoriei Basarabiei… Ștefan cel Mare a domnit 47 de ani, 2 luni și 3 săptămâni și s-a săvârșit la 2 iulie 1504…”