NIMIC NU ESTE MAI TRIST…

NIMIC   NU  ESTE  MAI  TRIST…

O durere  ce nu se poate descrie în cuvinte – să pierzi un suflet drag în zilele în care suntem copleșiți  de pacea, iubirea și speranța dăruite de  sărbătorile de  iarnă! Nimic nu este mai trist și mai apăsător… Profesorul  oneștean Vasile  Ciubotaru a devenit  o amintire plină de  emoții și de trăiri profunde, lăsând în urma sa un gol care ne întristează foarte mult.

Fiind o personalitate care  a răzbit prin multe încercări ale vieții,  vedem  acum că profesorul Vasile Ciubotaru a muncit mereu pentru împlinirea unor vise, care au adus împliniri și bucurii celor din jur. El s-a născut în anul  1938 în frumosul sat Răcăuți, de unde ”un fir de cărare” te aducea îndată în vatra Oneștiului. A învățat la Liceul Pedagogic Bacău, în anii când  acolo era ”școală  pedagogică  de băieți” și  ”școală  pedagogică de fete” (în 1956  acestea  unindu-se  în Institutul Pedagogic). Era unica școală cu profil pedagogic și  singura și cu orientare  umanistă din Regiunea Bacău! La absolvire  Vasile Ciubotaru a revenit  pe meleagurile comunei Buciumi, ca învățător, 1956  fiind  anul  în care la Școala Generală Buciumi a fost încadrat un  colectiv didactic deosebit. Între anii 1960 – 1963 Vasile Ciubotaru a fost director al acestei școli, perioadă când a fost construit  al treilea corp de școală! Construcția  acestui corp este emblematică pentru  întreaga  comună Buciumi deoarece aceasta găzduiește  Primăria și Consiliul Local.

Dedicat studiului și pregătirii didactice Vasile  Ciubotaru a urmat cursurile Facultății  de Filologie (Limba română – Istorie) a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași iar la absolvire  a fost repartizat la  Grupul Școlar de Chimie din Onești, unul din cele mai mari  din Moldova și din țară. Aici profesorul Vasile Ciubotaru a susținut ore și  cursanților  de  la Școala Tehnică de Maiștri, contribuind  astfel la pregătirea, la o ștachetă mai sus, a celor care și-au pus în valoare toate cunoștințele pe platforma industrială de la Borzești. În anul 1998 profesorul Vasile Ciubotaru s-a pensionat,  elevii săi păstrând  pentru toată viața surâsul, bunătatea și blândețea magistrului  lor.

În  aceste momente  când totul se răsfrânge în durere menționăm două mărturisiri ale profesorului Vasile Ciubotaru către artistul plastic Ghiță Teacă, un asiduu  căutător al ”firelor de istorie și etnografie” ale  comunei Buciumi. Cu toate că  familia Ciubotaru a avut  mult de suferit la instaurarea  comunismului în România, domnul profesor a dovedit legarea românului de neam și de glie considerând  pământul ”proprietate familială de  aur”. Și cum ”arta e zbucium și în fața unui tablou simți că renaști”, în volumul ”Un sat, o școală, o poveste – Școala Buciumi la 150 de ani de existență, 1870 – 2020)”, realizată de Ghiță Teacă, profesorul Vasile Ciubotaru a  notat, cu bucuria  sufletului  plină de respect, dragoste și bunătate:”Cei mai frumoși ani ai mei din învățământ au fost  cei de la Buciumi!”

Alături de  regretata sa soție Elena Budescu – Ciubotaru, a  muncit, înălțându-și gândurile,  pentru împlinirea multor vise   domnul   profesor  Vasile  Ciubotaru și au dăruit societății  trei vlăstare care  activează în medicină și în învățământ! Iar această fericire  dă viață și putere semenilor  noștri precum și neuitare pentru cel care a iubit și a respectat oamenii!

Dumnezeu  să-l odihnească în pace!

 

DOMNUL  PROFESOR  VASILE  CIUBOTARU  ESTE  DEPUS LA  CAPELA   BISERICII  ORTODOXE  ”SFINȚII   ÎMPĂRAȚI  CONSTANTIN  ȘI  ELENA” DIN  MUNICIPIUL  ONEȘTI (  CALEA   MĂRĂȘEȘTI, ÎN  ZONA  POMPIERI ). SLUJBA   DE ÎNMORMĂNTARE  VA  FI  ÎN  DIMINEAȚA  ZILEI  DE MIERCURI  8 IANUARIE (LA  ORA  8.30).

  • Prof. Iliana Zînzar – Dumnezeu să-.l așeze Întru cele Înalte!A fost,este și va fi exemplu de dăruire profesională.
  • Mălureanu Elena Simona- Dumnezeu să il odihnească in pace! Alt OM, alt destin, alta poveste ce a contribuit activ la ceea ce sunt astazi. Multumesc domnule diriginte pentru tot, dar mai ales pentru  că m-ați  invățat  să lupt, să nu renunț la visele mele și să nu uit de unde am plecat. Recunoștință  veșnică!
  • Costel Bîrlădeanu – Am avut ocazia să-l cunosc pentru că a fost profesorul meu la Liceul de Chimie, un om deosebit cu un caracter aparte și o vorbă blândă și caldă de iti intrau la inimă cuvintele lui  când  iți vorbea. Dumnezeu să-l odihnească în împărăția Sa.
  • Dorina Bojog – PIOS OMAGIU! Un Om deosebit, un profesor desăvârșit, o pierdere grea pentru familie și toți cei care l- au prețuit și respectat! Odihnă în.lumină!

 

 

Distribuie articolul!