HAI  LA DRUM!

Situați în Moldova de nord,  în județul Suceava acești munți constituie o zonă turistică de mare importanță în cadrul Carpaților Orientali, fiind formată din două masive strâns legate a căror importanță derivă din varietatea peisajelor, a reliefului și vegetației cât și a accesibilității determinată de prezența culoarelor de vale ce încadrează cele două masive. Punctele spre cele două masive: Câmpulung Moldovenesc – Moldova și Vatra Dornei.

Frumusețile naturii, misterul și legendele care învăluiesc munții Rarău și Giumalău (acesta din urmă supranumit și ”muntele sihaștrilor”), atrag un mare număr de turiști dornici de cunoaștere, dar și de aventură) De cum se trece de Târgu Neamț și Piatra Neamț se vorbește tot mai puțin de  Muntele Ceahlău, „Un uriaș cu fruntea-n soare / De strajă țării noastre pus.” (George Coșbuc) și-și face loc în conștiința oamenilor un alt munte Rarăul. „Soarele răsare sau apune pe Rarău, Moldova și Bistrița curg de o parte și cealaltă a Rarăului, turmele urcă sau coboară de pe Rarău. Rarăul prezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vieții și istoriei.” (Geo Bogza)

Acești munți urcă spre cer, apele curg la vale, mestecenii asemenea unor lumânări albe luminează enorma catedrală verde a pădurilor, iar clinchetul tălăngilor picură în auz fermecându-te cu preaplinul firii întrebându-te dacă poți să-ți mai dorești ceva! Traseele din masiv sunt marcate, accesul este facil, are și drumuri modernizate. Numele locurilor atrag și ele atenția amintind fie de ocupația oamenilor – „Prisaca Dornei” fie de faptul că te afli în vechea țară a pădurilor – „Mestecăniș”, „Molid”, „Frasin”, „Păltinoasa”, fie de istoria noastră cu bune și rele – „Strigoaia”, „Părhăuți”, „Soloneț”, „Pojorâta” – aceasta din urmă „Din ce foc de demult și-o fi trăgând numele?” (Geo Bogza).

Masivul Rarău are numeroase puncte de atracție turistică: Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Șoimului, Vârful  Adam și Eva, Piatra Buhei, impresionante prin măreția și farmecul lor fără asemănare. La fel de spectaculoase sunt și formele de relief carstic – cheile săpate în calcar cum ar fi: Cheile Zugravilor, Moara Dracului, Izvorul Alb, însă principalul punct de atracție îl constituie  în masivul Rarău, ansamblul de stânci Pietrele Doamnei, despre care locuitorii spun cu mândrie legendele moștenite de la înaintași.

Se crede că Muntele Rarău își trage numele de la domnul Petru Rareș, care în timpul celei de a doua domnii (1541), vremurile fiind din ce în ce mai tulburi, năvălirile tătarilor îndesindu-se, caută un loc în masivul Rarău,  unde să-și adăpostească familia și o parte din avere, însă hoardele de tătari îl urmăresc. Atunci doamna Elena, soția lui Petru Rareș și fiul Ștefăniță, se ascund într-o peșteră începând să se roage. La un moment dat se aude un zgomot puternic. Mai multe bucăți de stâncă se prăbușesc peste locul unde se afla averea domnului îngropându-i pe atacatori, domnița cu fiul scapă, iar averea se crede că stă și acum sub stâncile uriașe stârnind curiozitatea căutătorilor de comori. Locuitorii spun că de atunci aceste stânci ce se înalță ca niște turnuri ce-și „leapădă de pe umeri cămașa vegetației alpine și țâșnesc spre cer goale, albe, lunatice” (Geo Bogza) se numesc Pietrele Doamnei.

Din Câmpulung Moldovenesc până la cabana Rarău aflată la 1538 metri turiștii pot ajunge pe un drum modernizat, de 14 km cu peisaje mirifice, iar la Pietrele Doamnei pe o potecă de încă un km. Dar și celelalte trasee amintite sunt căutate de turiști, admirate și prinse pe peliculă de oricine ajunge la ele. Piatra Buhei este un pisc semeț de dolomite acoperită parțial cu păduri de conifere și foioase, de fânețe și pajiști. Cheile Moara Dracului sunt pe versantul estic al Masivului Rarău și la ele se ajunge pornind din Câmpulung Moldovenesc pe un drum pietruit de 5 km, când valea se îngustează brusc, se intră în chei și de acolo pe o potecă se ajunge la cabana Rarău.

Dar după atâta mers pe cărări de munte, te poți relaxa în Parcul dendrologic sau la Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, de o valoare excepțională. Obiectele sunt realizate din lemn de molid, brad și foioase în majoritate din secolul XIX și începutul secolului XX, dar și mai vechi din secolele XVII care, pluguri, grapă, furci, sănii, război de țesut, mobilier țărănesc, dar și instrumente muzicale. Un spațiu special este acordat păstoritului, o ocupație de bază a populației din zonă unde sunt păstrate fel de fel de obiecte necesare prelucrării și păstrării laptelui și a derivatelor acestuia multe din ele unicat.

Toate  aceste rânduri  fac să vă invităm  într-o călătorie nu prea îndepărtată prin Bucovina unde natura, divinitatea și oamenii și-au dat mâna!    Articol realizat de prof. Zîna Tămășanu din Bârlad