DE    LA    LUME ADUNATE  ȘI    IARĂȘI    LA    LUME  DATE

  Una dintre cele mai frumoase și sugestive părți ale Muzeelor Vaticanului este cu siguranță coridorul de 120 metri lungime și șase lățime, care duce la Capela Sixtină, împodobită cu hărți geografice ( foto 1).

Galeria a fost comandată de Papa Grigorie al XIII-lea, a fost construită între 1580 și 1585. Frescele au fost realizate de artiști italieni și flamanzi sub conducerea matematicianului Ignazio Danti. Pereții galeriei sunt acoperiți de patruzeci de hărți geografice ale marilor orașe. Galeria Vaticanului de Hărți Geografice dorește simbolic să reprezinte unitatea spirituală, dar și geografică.

 În România, la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova a fost vernisată expoziția temporară: „Universul hărților”, organizată cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la nașterea marelui istoric, savant și om de cultură Nicolae Iorga.

Astăzi, cu ajutorul telefonului mobil și al sateliților, putem găsi în câteva secunde orice loc de pe glob. O simplă atingere a ecranului ne arată unde ne aflăm, ce drum trebuie să urmăm și cât avem de parcurs până la destinație.

Însă, cu doar câteva secole în urmă, lumea era descoperită altfel. Fiecare hartă era rezultatul unei munci uriașe, realizate cu instrumente simple, prin observații astronomice, măsurători, calcule și nenumărate ore de cercetare. Înainte ca lumea să încapă într-un telefon, ea trebuia mai întâi înțeleasă, măsurată și desenată.

Nu întâmplător. pentru Nicolae Iorga, istoria și geografia erau inseparabile. Un popor, un eveniment, o civilizație nu pot fi înțelese fără spațiul în care au existat și s-au dezvoltat.

Hărțile nu sunt simple reprezentări geografice, ele sunt documente istorice, opere de artă și mărturii ale modului în care oamenii au privit și au înțeles lumea în urmă cu două-trei sute de ani. În fața lor descoperim nu doar continente, țări și orașe, ci și ambițiile, cunoștințele și limitele unei epoci.

Pentru a întregi această poveste,  la expoziția  deschisă la  Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” a fost recreat și un mic colț de lucru al unui cartograf din secolul al XVIII-lea. Schițele, calculele, măsurătorile și instrumentele expuse ne ajută să înțelegem că în spatele fiecărei hărți se aflau oameni care, asemenea cercetătorilor de astăzi, încercau să răspundă unei întrebări fundamentale: Cum arată lumea în care trăim?

Prin această expoziție aducem un omagiu marelui savant și, în același timp, tuturor celor care, prin studiu, curiozitate și perseverență, au contribuit la cunoașterea lumii!