PAGINI   DE   ISTORIE

Acum exact jumatate de secol, în ziua de  16 Septembrie 1976 a intrat în funcțiune prima platformă românească de foraj marin, GLORIA. Ghidurile tehnice de specialitate au menționat că:”platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licență americană (Offshore Co, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 – care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România.

În perioada 1976-1986, Gloria a funcționat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri. În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producție pentru primul zăcământ offshore pus în producție în România – Lebăda Est. Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe.”

Platforma „Gloria”, caracteristice tehnice:

Lungime – 73 m; lățime – 41 m; suprafața – 2500 mp; înălțimea turlei – 70 m; înălțimea bordului liber – 12 m; greutate totală – 7.000 t; picioare de susținere – 4×122 m; adâncimea de foraj – 6.000 m; echipaj – 70 oameni. Alte dotări: stații radio, elicoptere, nave speciale de legătură cu țărmul.

Toate  ”bune și frumoase” până aici dar la 21 noiembrie  2019 publicistul Ovidiu Amălinei, de la cotidianul ”Viața liberă” din Galați nota:”După mai bine de patru decenii de utilizare, platforma de foraj marin Gloria, construită în Şantierul Naval Galaţi, a fost adusă la ţărm, în portul Agigea, din Constanţa, după cum informează compania OMV Petrom. Utilajul a fost folosit în operaţiuni de producţie a ţiţeiului şi gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. Este pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producţie în România.”

 Și mai e notată o opinie  a  lui Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Upstream:”Se marchează astfel sfârşitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj şi producţie în apele româneşti ale Mării Negre şi prima operaţiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria şi-a adus din plin contribuţia la asigurarea necesarului de energie al României. Vom opera în continuare celelalte şase platforme marine de producţie, care asigură peste 16 la sută din producţia grupului”.

  În afară de „Gloria”, în Şantierul Naval Galaţi au mai fost construite încă şase platforme de foraj marin: ”Orizont” (1981), ”Prometeu” (1984), ”Fortuna” (1985), ”Atlas” (1985), ”Jupiter” (1987) şi ”Saturn” (1988).