”AMPRENTA  DE ONEȘTI” A  MAI CUCERIT  ”UN  PRIETEN”  AL  CULTURII  –  BIBLIOTECA  JUDEȚEANĂ  ”PANAIT  CERNA”  TULCEA  (SECȚIA  ÎMPRUMUT   PENTRU  ADULȚI)!  MULȚUMIM  MULT,  PENTRU   O COLABORARE   RODNICĂ!   

La  30 decembrie 1865 s-a născut Rudyard Kipling – scriitor britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1936)

Inventatorul celebrelor personaje Mowgli, Baloo şi Bagheera a fost premiat în 1907 pentru extraordinarul său talent narativ. Scriitorul englez Rudyard Kipling (1865-1936) este al optulea laureat al premiului Nobel pentru literatură. A fost supranumit „poetul Imperiului”. Kipling s-a născut la Bombay, în India. I-a plăcut foarte mult să călătorească, iar funcţia de corespondent al publicaţiei indiene „Allahabad Pioneer“ i-a permis să cunoască foarte bine zona geografică şi viaţa băştinaşilor. După ce i-au apărut „Poezii lirice ale unui şcolar” (1881), „Cântece funcţionăreşti şi alte versuri” (1886), „Povestiri simple din ţinutul deluros” (1883), „Micuţul W.W. şi alte povestiri pentru copii (1888), Kipling a plecat, în 1898, într-un lung voiaj către Anglia, zăbovind în regiuni cu civilizaţii contrastante: Burma, China, Japonia şi California. În 1890 a publicat romanul „Lumina care s-a stins”, iar în 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier.
După o perioadă petrecută în Londra, Kipling s-a mutat în Vermont, SUA, unde a început să scrie titluri care i-au adus notorietate. A publicat în 1894 „Cartea junglei” şi urmarea, „A doua carte a junglei” (1895). În 1897 a revenit în Anglia, unde i-a apărut „Captains Courageous” („Căpitanii curajoşi”). Dar „microbul” aventurii nu i-a dat deloc pace. În 1898 a călătorit în sudul Africii, unde s-a documentat pentru volumul „Povestiri pentru copiii mici” (1902). Începutul secolului XX i-a adus recunoaşterea internaţională.
În 1907 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură „pentru puterea de observaţie, originalitatea imaginaţiei, virilitatea ideilor şi remarcabilul talent narativ care caracterizează creaţia acestui autor de reputaţie mondială”. Întotdeauna, după anunţarea câştigătorului Nobelului literar au existat voci care au contestat decizia Academiei Suedeze. În 1907, unul dintre marii candidaţi la acest premiu era americanul Jack London, care publicase în 1906 cea mai cunoscută carte a sa, „Colţ alb”. Prestigioasa distincţie l-a stimulat pe Kipling să scrie „Rewards and Fairies“, în 1910, un volum care cuprinde cea mai cunoscută poezie a lui Kipling, „Dacă”. Kipling a fost supranumit şi „poetul Imperiului”, pentru că în multe dintre lucrările sale a făcut apologia colonialismului. A crezut constant într-o filosofie a schimbării, în necesitatea legii, în instaurarea ordinii şi moralităţii în viaţa socială. Şi-a arătat admiraţia pentru realizările omului şi compasiunea pentru cei slabi sau prea sensibili. În marea lui creaţie, „Cartea junglei”, volum transformat în film de desene animate, Kipling a atras atenţia asupra însingurării omului (un ecou al unor experienţe din propria copilărie) şi a oferit ca soluţie munca, dragostea şi buna dispoziţie, ca remediu împotriva nefericirii. A pedepsit caustic, cu peniţa, înfumurarea şi snobismul şi a promovat ideea de altruism, dragostea pentru natură şi societate. Bonamy Deprée, autorul unui studiu monografic spunea despre opera lui Kipling că arată un „inepuizabil interes faţă de oamenii obişnuiţi şi lucrurile cotidiene” şi „un aproape exagerat simţ al umorului”. La rândul său, André Maurois evidenţiază „contactul său natural şi permanent cu straturile cele mai vechi şi profunde ale conştiinţei umane”.
Mulţi exegeţi, însă au susţinut ulterior că portretele eroilor săi indieni ar fi rasiste, deoarece susţin punctul de vedere colonialist conform căruia indienii şi alte popoare colonizate ar fi fost incapabile să supravieţuiască fără ajutorul europenilor.
Prima decadă a secolului al XX-lea este martorul culmii popularității lui Kipling. A continuat să scrie până la începutul anilor 1930, dar într-un ritm mai lent și cu mult mai puțin succes decât înainte. A murit din cauza unui ulcer duodenal la începutul anului 1936, la vârsta de 70 de ani.
După moartea sa, opera lui Kipling a continuat să fie eclipsată de critică. Moda în poezie s-a îndepărtat de metrul exact și de rime. De asemenea, pe măsură ce s-au prăbușit imperiile coloniale europene, la mijlocul secolului al XX-lea opera lui Kipling și-a pierdut actualitatea. Mulți dintre cei care îl condamnă sunt de părere că scrierile lui Kipling sunt inseparabile de vederile sale politice și sociale, în ciuda considerabilei arte literare a lui Kipling. Dar în ciuda schimbărilor în atitudinea rasială și în standardele literare ale poeziei, opera poetică a lui Kipling continuă să fie populară în rândul celor care îi apreciază vigoarea și măiestria.

Articol  realizat  de  Secția  Împrumut pentru   adulți a Bibliotecii Județene ”Panait  Cerna” din Tulcea