MÂNDRU  CĂ  EȘTI  ONEȘTEAN  ÎN  LUME!

Din ”inima” Ardealului, de la Cluj, ca glasul unei torogoate ce se  întrece cu adierea  brazilor, dintr-un loc emblematic al marelui oraș transilvan (Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”), vine  spre municipiul Onești o veste să ne bucure: o  fiică a acestui oraș, Andreea Boros, s-a implicat alături de  echipa  de succes (formată din Sorin, Andreea și Vlad, de la  Asociația  pentru Inovare Artistică), în realizarea  unei acțiuni  deosebite, la care au fost prezenți mii de clujeni. Este vorba  despre prima ediție din acest an a Târgului tradițional ”Negustorii satului”,  dedicat producătorilor locali și meșteșugarilor din Transilvania și din țară. Andreea Boros este absolventă a Colegiului Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești și a Universității Tehnice  din Cluj Napoca, ea implicându-se în mai multe proiecte  deosebite  din acest mare oraș transilvan. ”Construim  în fiecare zi cărămidă cu cărămidă și așa  ne putem făuri  casa pe care o dorim”, afirma Andreea Boros la o frumoasă activitate de prezentare  de cărți care a avut loc în urmă cu câțiva ani la Cluj, ea mărturisind atunci și un lucru sublim:”Casa mea urmează să aibă  52  cărămizi, 12 stâlpi, 4 pereți și câte o fereastră, pe care  în fiecare zi intră  noi gânduri, sentimente și emoții!”

Este de  remarcat faptul că  Târgul tradițional ”Negustorii satului”  a învins  și anul trecut pandemia,  acesta  fiind  o inițiativă a Asociației pentru Inovare Artistică, născută în cadrul evenimentului ,,AiA la Sat”,  care ulterior a devenit  un eveniment de sine stătător, derulat în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj.  Acest muzeu poartă numele unei mari personalități a Transilvaniei – Romulus Vuia, deputat în Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, ce a adoptat Unirea Transilvaniei  cu România, el fiind și cel care a înființat la Cluj Muzeul și Parcul Etnografic (pe care l-a condus  timp de  25 de ani).

Evidențiem faptul că  ediția  din zilele  22 – 25 aprilie a fost una împlinită a Târgului tradițional ”Negustorii satului”, cu reușite la toate capitolele, organizatorii luând în calcul în amănunt fiecare   detaliu. Astfel, a fost amenajată o piață volantă care a reunit toți producătorii (distanța  dintre standuri fiind de trei metri) și s-au luat toate măsurile pentru a respecta  legislația în vigoare, cu purtarea măștii. Participarea la Târgul tradițional ”Negustorii satului” a unui număr mare de producători, ce au oferit spre vânzare produse  tradiționale, dulciuri, obiecte vestimentare și de artizanat, jucării, pălincă dar și bijuterii și obiecte lucrate manual ori bunătăți  alimentare care nu lipsesc de pe masa  sărbătorilor, a făcut ca mai multe mii  de clujeni să  stea la coadă  pentru a  lua bilet de intrare  la Parcul Etnografic ”Romulus  Vuia”.

Evenimentul a fost amplu reflectat de presa  scrisă  din Cluj dar și de Pro Tv și de  alte posturi  de televiziune, de diferite site-uri.  Iată ce au scris despre  acest târg tradițional jurnaliștii  Clara Mornea  și Bogdan Ilea, de la  ”Cluj 24”: ”Odată ce intră în satul tradițional în care târgul are loc, oamenii sunt transpuși într-un univers paralel vieții cotidiene, undeva într-un trecut îndepărtat. Totul pare desprins dintr-o carpetă uitată pe un perete dintr-o casă de la țară. Și, astfel, este inevitabil ca cei care se plimbă pe aleile pietruite să uite de felul în care au ajuns acolo sau chiar de motivul pentru care au venit. Târgul în sine este ca o pată de liniște pe un fundal de aglomerație, de mașini și de beton. Tot ce se aude este sunetul de râsete și conversațiile voioase ale persoanelor care se minunează de produse. Unii oameni se așează în hamace, alții pe căpițele de fân, savurând din plin ceea ce și-au achiziționat”.

Într-un articol apărut zilele trecute în ziarul ”Clujeanul” se arată: ”Prin intermediul acestui eveniment artizani, meșteșugari, dar și producători din diferite colțuri ale Transilvaniei au posibilitatea de a-și face cunoscută munca, de a-și crea o rețea de cumpărători, dar și de a prezenta publicului culturi și tradiții străvechi din zone diferite ale țării. De asemenea,  târgul  reprezintă o oportunitate ideală pentru omul contemporan, din ce în ce mai preocupat de calitatea hranei pe care o consumă, de a se aproviziona cu produse bio.” Jurnaliștii clujeni  au  mai remarcat faptul că ” după plimbarea aferentă pe aleile parcului și printre casele vechi, unii și-au întins pădurile, hamacele sau au stat relaxați pe iarbă, la soare” iar  cei care au dorit  să ia prânzul în aer liber  au avut la dispoziție ”o sarmalerărie”!

Într-o declarație  acordată  reporterului Postului de televiziune ”Pro TV” Sorin Ailenei, președinte  la Asociația pentru Inovare Artistică din Cluj, a menționat: „Avem producători din toată Transilvania și din toată țara, de la București, de la Timișoara, de la Onești și din multe alte părți.” De la Onești a fost prezentă la acest târg Diana Ciobanu, ea  încântându-i pe clujeni cu cele mai frumoase și mai expresive bijuterii. Diana Ciobanu a  remarcat ”organizarea foarte bună a acestei acțiuni, la care au participat  peste  60 de producători și unde au fost  în jur de 7000 de vizitatori ai târgului…  o lume  elevată!”

Revenind la Andreea Boros găsim de cuviință a arăta că ea realizează la Cluj fotografii la cel mai înalt nivel de profesionalism,  dăruindu-se  cu întreg sufletul în ceea  ce face.  Un imbold pentru  acest lucru poate fi o mărturisire a marelui pictor spaniol Pablo Picasso, pe care  Andreea Boros a postat-o pe pagina sa de Facebook:”Dansezi pentru că te-ai născut să dansezi, așa cum pictezi  pentru că picturile  deja există în tine, nu faci decât să le eliberezi… O furnică își face treaba  fără să pună întrebări, păsările zboară fără să interogheze, peștii înoată…”

Pictorul Pablo Picasso (el  considerând  că ”există artiști care transformă soarele într-o pată galbenă dar sunt alții ce datorită artei și inteligenței lor,  transformă o pată galbenă în soare”), a fost întrebat și ”de când dansează?”, răspunsul său fiind ”pentru totdeauna!”  În această ”cheie” este  de  menționat că Andreea Boros împreună cu fratele său Robert (un artist al decorurilor volumetrice), duc mai departe ștafeta  unei armonioase familii  (prof. Marian Boros și soția sa, Veronica Boros, bibliotecară a Colegiului Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești,  care a dat o frumusețe interioară neasemuită instituției,  prin realizarea aici a  unor aranjamente decorative  deosebite).     Ion Moraru