Revista Plumb, nr. 174 – septembrie 2021

 

Nimic din  acel aer greu, vetust

 

Mă pregăteam să trag un somn de plumb

După un prânz ceva mai copios

Când, hop, poștașul –puse tolba jos

Și scoase plicul cu revista Plumb

 

 

 

Pâs să mai dormi, chiar pleoapele  de plumb

Prind noi puteri și-ndată se deschid

Și te apuci frumos de păstorit

Pe pajiști, douăzeci, cu flori de Plumb…

 

 

 

Ai ce citi, revista-n acest an

Marchează cum desigur veți vedea

Un dublu jubileu Bacovia

Ce-ncununează spațiul  băcăuan.

 

 

 

140 de ani decând

Poetul poposi pe-al  vieții val

Și alți 50 de când un festival

Atestă nemurirea-i prin cuvânt

 

 

 

Șerpar brodat cu note critice

La cărți (nu doar din raft  de librării)

Iar între ele proze, poezii

Eseuri și tușări politice

 

 

Timp  doar să ai, că ai a lectura

Pagini întregi de note de  bun gust –

Nimic din acel aer greu, vetust

Ce-l apăsase pe Bacovia!

 

George Bacovia – pictură   de  prof. Mihai Nechita – Burculeț ( din  Târgu Ocna, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România) 

 

Revista  ”Plumb”, numărul 172 – 173, iulie – august 2021

 

Ah, face-m-aș poem

 

Poștașul ăsta -și bate joc de mine?

Nici n-a plecat și-l văd că iarăși vine

Și descheindu-și de la gât un bumb

Mi-ntinde plicul cu revista Plumb

Apoi crăcit pe lungile-i picioare

Mă roagă să-i răspund la o-ntrebare:

-De ce i-or zice Plumb mata-nțelegi

Când are pagini numai douăzeci?

-Or fi, bre, douăzeci, da-ș de valoare

Cuprind în ele cronici cum arare

Găsești în peisajul literar

Din spațiul nostru încă tributar

Unor apucături de rit peltic

În care vorbind mult, nu spui nimic-

Ce mândru – ar fi George Bacovia

Să își citeasc-o  cronică în ea…

Revista are-n ea și poezie

E drept puțină. Proză? O să fie!

Ah, face- m-aș poem și-aici, în Plumb

Ca un deziderat să mă incumb

Să mă citească fetele focoase

Și să mă deceleze pân-la oase

Să mă răstălmăceasc-atât de bine

Până or da de sufletul din mine…

E imaterial sufletul meu

Dar de ce oare atârnă – atât de greu?

Revista nu-i de vină, zău, așa –

Evocă lumea lui Bacovia

Dar ce apasă parcă și mai greu

E lumea asta-n care trăiesc eu

În cruntă resetare  zurbagie

Pe fond încețoșat de pandemie…         Rubrică prezentată  de poetul Marian Ilie în revista ”Arena Literară”, nr. 23 / octombrie – decembrie 2021