Ajungem  din nou, cu sprijinul profesorului oneștean Gheorghe Mănăilă,   în  Chattanooga (Tennessee, SUA), acolo unde  apare  Buletinul Clubului Român! După cum am remarcat  într-un poem scris de Ishmael Reed în anul 1980  -”Chattanoooooooooooooooooga înseamnă că ești mereu la înălțime / Chattanooga este  culmea a ceea  ce ești!”

  Cum domnul Martin, care cu un frumos colectiv redacțional  realizează  lunar Buletinul Clubului Român, este gata ”de a declara  Oneștii și Chattanooga orașe înfrățite, în special în domeniul sentimentelor românești”, răspundem frumosului gând prezentând  străduința  acestui grup de a ne  face cunoscut  ce mai este nou  în  societatea americană!

 

Schimbările contemporane din societatea americană

 

Schimbările pozitive sunt cele determinate de creșterea – până la un punct – a nivelului de trai, cele care sunt legate de performanțele medicale responsabile pentru prelungirea duratei de viață, cele legate de asistența socială, de accesul la educație, apoi mobilitatea socială, limitarea restricțiilor, turismul internațional, generalizarea unei condiții de trai decente (welfare). Toate acestea au fost inițiative valoroase, care au țintit spre stablitate, spre victoria în “războiul contra sărăciei” (prin care s-a prevenit revoluția socială) și au reușit în parte.

Schimbările sociale negative din societatea americană a ultimilor treizeci de ani

În a doua jumătate a secolului trecut s-au petrecut schimbări pregătitoare pentru modificările sociale prin care trece societatea americană prezentă și ele sunt contestarea ordinii sociale (mișcarea hippie), schimbarea de direcție a lumii academice, rapid și masiv orientată spre neomarxism, progresul ateismului, angajarea USA în războaie succesive de lungă durată, globalizarea, polarizarea lumii politice.

Îndepărtarea de America tradițională: caracterizată prin abandonarea unor trăsături definitorii ale excepționalismului american: îndrăzneală, individualism, dorința de succes, viață morală, religie, muncă onestă, familie tradițională, spritul civic, educarea copiilor.

Marc Dunkelman (The Transformation of the American Community National Affairs Nr. 51, 2022) crede că un factor major al schimbărilor recente din societatea americană este pierderea încrederii între membrii comunității, pierderea acelui spirit care lega oamenii și care a făcut America excepțională pentru mult timp. Deși sunt transformări (economice, tehnologice, sociale) care au făcut viața mai bună pentru toți, tot ele au îndepărtat oamenii unii de alții, atât în interiorul comunității cât și la nivelul relației dintre comunități. Arhitectura socială s-a schimbat, separarea a crescut, cumpărăturile se fac online, distracția se obține prin mijloacele de comunicare, întâlnirile directe sunt rare…Contactul s-a subțiat și coeziunea socială a suferit. Ceea ce lega satele, cartierele, suburbiile sau orașele, relații care supraviețuiseră la trecerea Americii de la condiția de țară rurală la un colos industrial, s-a șters ca urmare a globalizării, revoluției informației și a economiei “serviciilor”. Un sentiment general că “țara merge într-o direcție greșită” s-a înscăunat.

 

Schimbările demografice:

Creșterea populației a continuat și în ultimii ani, dar într-un ritm mai redus și datorată mai mult imigranților și copiilor născuți în familiile lor. Numărul căsătoriilor americane a scăzut (70,6 la sută în anul 1970, 52,8 la sută în 2000), vârsta medie a celor căsătoriți a crescut de la 21 la 29 de ani și natalitatea a scăzut (1,8 copii la 1.000 de femei la vârsta fertilității). Durata căsniciilor a scăzut, au apărut căsătoriile homosexuale, atracția pentru căsătorie s-a prăbușit și un număr mare de adulți din generația milenială rămân necăsătoriți.

Un procent de 25 la sută dintre copiii din US trăiesc în familii cu un singur părinte și acest procent este cel mai ridicat din lume (statistică pe 130 de țări, media familiilor cu un singur părinte în lume este de 7 la sută).

Cea mai mare schimbare demografică este reducerea masivă și slăbirea clasei de mijloc, altădată coloana vertebrală a națiunii. Ca urmare, în statele cele mai dezvoltate și cele mai populate (California, New York), sunt multe comunități (mari orașe, cartiere, regiuni) cu societăți compuse din numai două clase: săracii și bogații.

Reducerea natalității, care amenință viitorul națiunii (populația nu se poate menține decât atunci când media nașterilor este de minimum 2,2 copii la o femeie de vârsta fertilității), se datorează micșorării numărului de nașteri, prin procedee anticoncepționale și prin alegerea ca o familie să nu aibă copii, sau să aibă cel mult unu.

În anul 2020, în Statele Unite s-au efectuat 930.160 de avorturi, cu 1 din 5 sarcini fiind terminate prin avort provocat (avorturile spontane au fost excluse).

Globalizarea și exportul economiei (dezindustrializarea):

Începută în anii ’70, mutarea industriei americane în alte țări a pustiit țara, a devastat multe orașe, a crescut enorm numărul oamenilor fără ocupație și a contribuit masiv la modificările demografice negative (reducerea clasei de mijloc) și sociale (alcoolism, droguri, criminalitate).

Modificarea instituțiilor:

În lucrarea lor Why nations fail? (Profile Books 2012), Daron Acemoglu și James A. Robertson argumentează idea că progresul și prosperitatea, ca și sărăcirea și regresul națiunilor sunt direct influențate de calitatea instituțiilor statului (politice: constituția, congresul, executivul, sistemul electoral, partidele; poliția, justiția și sistemul penitenciar; armata; media; organizarea teritorială; educația; religia și bisericile; instituțiile culturale, etc). Instituțiile americane au fost, pentru multă vreme, capabile să dirijeze națiunea pe căile de progres, dar ultimii ani arată cum ele nu mai sunt la nivelul secolului trecut, performanța lor, ca și creditul, au scăzut și multe au influențe negative asupra evoluției sociale fiind excesiv politizate și ideologizate.

Politicienii:

Prestigiul actual al politicienilor americani este foarte scăzut: Congresul 16 la sută, președintele Joe Biden 38 la sută, fostul președinte Trump nu a trecut niciodată de 48 la sută, Nancy Pelosi 34 la sută.

Declinul calității umane ale politicienilor, caracterul egoist și nepatriotic al multor politicieni contemporani, precaritatea pregătirii celor care intră în politică, politica devenită meserie de durata unei vieți sunt unele din tarele actorilor din lumea politică de azi, care au demonstrat constant intoleranță, partizanat excesiv, refuzul compromisului, inabilitatea de a rezolva crizele politice, lipsa unei viziuni coerente și de orientare patriotică.

Polarizarea din politică este maximă, limbajul a devenit agresiv, se caută victimizarea oponenților.

Noile ideologii:

Ateismul, neomarxismul, feminismul agresiv, egalitarismul, anarhia, activismul, reformismul lumii, islamismul politic, multiculturalismul, woke-ismul, politica identitară sunt “creații” de dată recentă, al căror efect principal este creșterea conflictelor și intoleranței în societatea americană.

Fragmentarea societății americane:

Tradiția americană a fost, pentru multă vreme, ca – în pofida unor diferențe etnice, rasiale, economice, religioase – acea ca națiunea să acționeze, în probelmele majore, într-un mod unitar, coerent. Acest lucru a fost verificat în multe din momentele de criză istorică.

În secolul ultim, teoria critică și varianta ei teoria critică rasială, produse ale neomarxismului, au introdus fragmentarea poporului în subgrupe convinse că au dreptul la pretenții individualiste, nepăsându-le de binele general. Astfel societatea americană a ajuns “un fagure” cu un mare număr de celule (pachete) separatoare, din ce în ce mai mici, în opoziție cu unitatea și solidaritatea socială.

Pereții dintre aceste celule devin, prin influențele ideologizante, din ce în ce mai rezistenți și mai impermeabili.

Modificarea socială de separare a grupurilor, care se agață de menținerea limbii native, de tradițiile din locurile de origine, de felul de a judeca lumii care nu se lasă adaptat la țara unde au emigrat noii veniți din ultimii ani, este total opusă efectului de melting pot (creuzetul de contopire) de care americanii au fost atât de mândri, pentru o atât de îndeluntă vreme. Alte separări identitate se bazează pe criterii politice, de orientare sexuală, religioase, culturale sau șovine.

Obiceiurile greșite:

Lucruri care nu existau în societatea din generațiile precedente și-au făcut apariția și s-au răspândit, ajutate de politicienii ideologizați: schimbarea eticii muncii, ne-munca (lenea, pretenția de a primi totul de-a gata, “misecuvenismul”), excesul de asistență socială, contestarea autorității (părinți, școală, angajator, poliție, stat), teoria genului/sexului care induce confuzie, ostilitate și fragmentare, blocarea libertății de expresie, drogurile care paralizează țara.

Decăderea cetățeniei, ura internă, anti-patriotismul:

Prin politica de favorizare a imigranților ilegali, guvernele și primăriile liberale au ajuns să șteargă diferența dintre “rezidenți în USA” și “cetățeni USA”, cu diminuarea prestigiului celei din urmă. Tot mai mulți imigranți, după ce capătă drepturile, nu mai fac nic un efort pentru a deveni cetățeni și de a se asimila cu națiunea (melting pot). Ei alcătuiesc și mențin, din ce în ce mai mult, enclave unde se practică stilul de viață și se vorbește limba din țările natale.

Și tot mai mulți cetățeni americani aleg să devină “expats” (ex-patriați) din motive diferite. (O bună descriere a situației se găsește în volumul The Dying Citizen de Victor Davis Hanson, editura Basic Books NY 2021).

 

Contestarea constituției, anti-constituționalismul:

În limbajul politic al stângii americane contemporane constituția este “demodată, învechită” și are nevoie de modificări. Acest lucru contravine istoriei fiindcă în 235 de ani principalul document al națiunii nu a fost niciodată modificat. Au fost votate 27 de amendamente (adăugiri), dintre care 26 au rămas active și unul, amendamentul Nr. 18 (care a declarat prohibiția alcoolică în anul 1919) a fost inactivat în anul 1933 prin amendamentul Nr. 21.

Anticonstituționalism înseamnă să propui legi care contravin valorilor americane, să refuzi să aplici legile existente și să sprijini acțiuni și formații politice care se opun legislației. Astfel, marile violențe din vara anului 2020, care s-au soldat cu multe victime și distrugeri, nu au fost urmate de anchetarea și pedepsirea vinovaților. În schimb, guvernanții stângiști părtinitori din mai multe state au votat reducerea fondurilor poliției, din care a rezultat o creștere promptă a criminalității.

Anticonstituționalism înseamnă votarea de către legiuitorii radicali și ratificarea de către guvernatorii din aceași categorie a creerii “orașelor sanctuar”, în care agenții federali sunt împiedicați să aplice legile de control a imigrației.

Este anticonstituțională introducerea violenței în spațiile publice, în centrele universitare și în media, cu intenția intimidării opoziției și cenzurării ideilor conservatoare.

Imigrația necontrolată:

Una din cele mai mari probleme ale Americii contemporane este imigrația ilegală necontrolată, sau chiar favorizată de politicienii adepți ai “multiculturalismului și diversității”.

Acest lucru prejudiciază piața muncii, pune sarcini financiare uriașe asupra statelor și permanentizează problemele legate de securitatea națională.

Generația milenaristă:

Generația Y este cea a celor care au atins adolescența sau vârsta adultă în jurul anului 2000 (născuți între 1981 și 1996). S-au remarcat diferențe majore față de generațiile precedente (Baby Boomers și Generația X), mai ales în opțiunile de viață, asumarea responsabilităților, interesului în căsătorie și copii, dorinței de a face un efort susținut și acceptării sacrificiilor și greutăților. Perioada în care această generație și urmașii lor (Generația Z) vor deveni principalul component al populației și al masei electorale este privită cu neîncredere și scepticism.

Strategiile naționale greșite:

Erorile în politica externă, globalizarea, războaiele de lungă durată din teritorii îndepărtate, abandonarea marilor realizări din țară, criminala susținere prelungită a exportului de economie care a dus la dezindustrializarea dezastruoasă, politicile fiscale ostile business-ului din țară, angrenarea în proiecte internaționale costisitoare și incerte (decarbonizarea lumii, combaterea schimbărilor climatice, susținerea excesivă a războiului din Ucraina, asumarea celei mai mari părți din costul NATO, continuarea programelor de ajutor a altor țări, dintre care sunt fățiș ostile Statelor Unite) sunt o parte din actele și orientările țării care nu par legate de interesul național.

În cel mai succint mod, am încercat să prezint o listă a celor mai importante probleme și situații care schimbă – sub ochii noștri – structura socială și valorile națiunii americane. Din ce în ce mai mult apare nevoia de o modificare a strategiei naționale pe termen lung, în prezent constant modificată de forțe ostile democrației, a cărei vulnerabilitate crește de la o zi la alta.

Aducem și o surpriză  pentru  cei de origine română din  depărtare,  care iubesc Oneștiul: ”Tot infinitul simte când te atingi de un atom!” (Victor Hugo)