Starea de bine

Starea  de  bine

Didactic dar și științific se spune că starea de bine  este un indicator al calității vieții și în funcție de  durata și intensitatea  stării de bine putem să caracterizăm  modul în care  existența noastră ca ființe umane  este de o calitate mai bună sau mai puțin bună. O atitudine optimistă îți dă mai multă energie și încredere!

De 50 de ani cășuneanul Nicu Tudose (fost funcționar public la Primăria comunei Cașin), ”se hrănește” (spiritual) cu marea poezie a lui Nichita Stănescu, personalitate marcantă a literaturii române care la 31 martie ar fi împlinit 90 de ani!

”Cred că  este omul  care știe  cel mai mult despre Nichita Stănescu”, a menționat despre Nicu Tudose  prof. univ.  băcăuan Vasile George Puiu, care l-a prezentat: ”un om autodidact, de o mare profunzime literară!” Cert este că prin cuvântul său la activitatea  din municipiul Onești prin care s-a sărbătorit împlinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România (unde  a fost înregistrată  această ”dezvăluire”), Nicu Tudose a atras asupra sa un mare val de empatie  din partea  publicului! Ca și AMPRENTA DE ONEȘTI cei prezenți la  acest emoționant eveniment vor duce mai departe frumusețea unor  clipe deosebite!

”De profesie eu sunt… cititor! Săptămânal  citesc cel puțin o carte”- a menționat Nicu Tudose, adăugând: ”Acum 50 de ani m-am îndrăgostit brusc și irevocabil de Nichita Stănescu, citind două poezii apărute în revista <<România literară>>! Eu cu Nichita? Cu Nichita, dacă aș fi avut talent, scriam o carte mai mult despre el! Că nimeni nu a scris despre Nichita Stănescu să scoată în evidență acel <<ceva>>, acea <<altceva>>, pe care el le-a adus în poezie! Dacă Eminescu a avut baftă cu Titu Maiorescu și George Călinescu, Nichita nu a avut baftă  de un critic pe mărimea lui! Nichita Stănescu este geniul  poeziei românești iar Eminescu  este <<omul deplin al culturii românești>> – cum a scris Constantin Noica… Despre acest templu al poeziei românești încă nu s-a scris tot!”

 

REVELAȚIA    TĂCERII

 

 

Neuitarea și ne-ura,

iată izvoarele libertății…

libertatea

de a fi trist

libertatea

de a nu trage cu pușca

libertatea oaselor

de a vorbi între ele

mărturisindu-și

durerile

fără a plânge

și fără a se plânge

unele către altele

libertatea de a iubi

libertatea de a fi sau a nu fi

român verde.           Versuri de Nicu Tudose, scrise la 25 martie 2023, la ora 11.55

 

 

 

 

 

Distribuie articolul!