MINUTUL    DE   CULOARE   ȘI   EMOȚIE

– Prutule, tu… De ce te-ai făcut hotar?

… nu era mai bine să-ți fi văzut liniștit de cursul tău spre Dunăre?

… te-a lăsat inima să desparți o fiică de mama ei?

… nu știai că UNGHENI era doar unul? L-ai tăiat pe din două. Ai ,,făcut” un Ungheni pe malul dinspre est… și-acum acesta este în Republica Moldova, iar pe celălalt Ungheni, omonim, l-ai lăsat pe malul drept, aici, în România…

… nu ți-e sufletul greu?

… unde ți-a fost mila ta?

… ai auzit tu, în ziua de  11.11. 2023, la ,,Casa Cărții” din IAȘI, vocea de înger a cantautoarei Aliona Lesanu? Ai văzut cum plângeau corzile chitarei, când întrebau (cam așa):”Mamă… mamă… mamă, /  nu ți-a fost milă să-ți lași copilul /  cu mâna întinsă la străin?…”

… știi tu, Prutule, ce-i durerea sfâșietoare?

… ai văzut ce suflete de poet – unul și unul – ne-au venit în ospeție, la invitația Societății Scriitorilor Fără Frontiere, prin bunăvoința distinselor doamne Elena Mândru și Maria Apetroaiei?

Oaspeții erau asemeni magilor, acei crai de la răsărit… veniți să ne ,,vestească” faptul că la Ungheni au un cenaclu intitulat ,,Suflet de poet” – ce adună sufletele pe care sunt gravate adânc aceste cuvinte sfințite cu dor:,,Suntem suflete rătăcite în metafora timpului. Ni-i slova furată din izvorul Prutului ce a făcut cărare în inimile noastre.”

Eiii?… Ce zici?…  I-ai văzut? Le-ai ,,citit” inimile? Știi cum se numesc?

Îți spun eu: Rodica Toma, Tatiana Cimbriciuc, Viorica Său,   Aliona Leșanu, Dumitru Groza, Constantin Alcaz.     Au venit cu antologia de poezie intitulată  ,,Ungheni – Leagănul Fericirii”.

… o fericire tristă. O fericire care le este răvășită de întrebări fel de fel. Unele sunt la fel cu cele ale artiștilor de la ,,Zdob și Zdub”, care, împreună cu ,,Frații Advahov” au mers la Eurovision cu ,,Trenulețul”. Se întrebau… cântând, că nici ei nu mai înțelegeau… cum de: ,,Merge trenul, parcă zboară  / Dintr-o țară-n altă țară… /        Parcă-i una, parcă-s două, /  Ba aparte, ba-mpreună, / Parcă-s două, parcă-i una… / Când ajunge trenu-n gară, /  Parcă n-a ieșit din țară. /  Parcă-a mers fără să iasă, / De acasă pân-acasă…”

– … Ai văzut, tu, Prutule, la Iași, ochii celor prezenți la acea activitate literar-artistică? Erau umeziți fără de voie…

– Nu i-ai văzut… (Dar… să te uiți măcar la fotografiile făcute  la acest  eveniment de domnul Titi Nechita!…)

Mă tot întreb și te întreb:

– Ce să le dau eu în dar acestor SUFLETE DE POET din Ungheni?

Știu:

… un sărut pe lacrima curată izvorâtă din suflet de poet ce știe a se tângui prin cuvântul din vers

… și-o plecăciune până la pământ, ca să le arăt înalta mea prețuire…

Doar atâta pot…             Maria  Loghin, Iași

 

COMENTARII

Angela  Silion, Focșani

Emoționant. Prutul nu e singurul vinovat. Îl putem trece înot.