La granița dintre mituri

La  granița  dintre mituri

 

DIN  TIMIȘOARA, CAPITALA   EUROPEANĂ   A    CULTURII

La Galeria Brăteanu, situată pe strada Lucian Blaga Nr. 8 din Timişoara în prezența unui numeros public a avut loc vernisajul expoziției “Caractere” a familiei Drînceanu, membrii ai UAPR Filiala Iaşi. Au luat cuvântul curatorii evenimentului, Gabriela Robeci, doctor în arte vizuale   şi Maria Bilaşevschi, preşedinte al UAPR, Filiala Iaşi. Astfel, la acest vernisaj Gabriela Robeci a menționat:”Expoziția  <<Caractere>>  a artiștilor Drînceanu ne introduce într-un univers creativ ce se axează în cadrul acestei serii pe un element al antropicului, însuși corpul uman. Trupul, înțeles la o primă considerare drept învelișul lumesc al unui sine spiritual, este ilustrat drept caracterul definitoriu al unor personaje, ce în egală măsură își dezvăluie, dar care și ascund mici indicii ale individualității în simboluri inserate în cadrul lucrărilor de față.

La Gabriela Drînceanu observăm reprezentări sculpturale miniaturale ce se prezintă într-o puritate identitară. Se remarcă o tipologie figurativă în care în atributele unor caractere sunt modelate și reprezentate cromatic, precum: pescarul surprins cu o captură, o figură paternă purtând pe umeri un copil, un om la costum cuprinzând în mâini revista Arta. La extrema cealaltă, se prefigurează o tipologie a figurilor mitologice, precum sfinxul, centaurul, Adam și Eva, sau nudurile marcate de simboluri ancestrale precum zig-zagurile apei, sau pomul vieții. Câteva din aceste personaje rămân la granița dintre mit și portret, de exemplu, în cazul personajului în negru ce își poartă aripile de înger, sau a personajului cu brațele întinse, trimițând cu gândul la poziția trupului pe cruce. Adam și Eva cu fizionomia soților Drînceanu, neobișnuitul roșu intens al părului, și nuditatea parțială pot fi identificați tematic printr-un singur indiciu, șarpele, ce e schițat simbolic la picioarele personajelor, pe soclu. Identitățile sunt accentuate din punct de vedere cromatic, atunci când pielea și părul sunt fie vibrante, fie lăsată livide, precum rămășițele statuilor antice depigmentate de trecerea timpului”.

Curator a acestei expoziții, Gabriela Robeci a mai menționat:”La Sabin Drînceanu reprezentările caracterelor umane se rezumă la intervenții pe fotografii ale propriului corp, sau a corpurilor de cuplu. Chipurile nu sunt vizibile, identitatea psihică reducându-se la indiciile externe ale trupurilor. Din punct de vedere cromatic, există o trecere într-o lume grafică pe de o parte, și una a atemporalului, prin scurgeri aurii de-a lungul brațelor deschise într-o postură a zborului. Atât postura cât și auriul ne trimit cu gândul la un spiritualism cu rădăcinile într-o iconografie ortodoxă, însă extins la un spiritualism universal prin tehnică, formă și tratare. Portretul fotografic experimentat de Sabin Drînceanu nu înfrumusețează figura umană și nu o brutalizează, sugerând o realitate normală a corpurilor ce sunt marcate de trecerea timpului la exterior și care cuprind o trăire interioară tot mai magnifică la interior. Sabina Drînceanu, cea mai tânără artistă a acestei expoziții, expune lucrările sale grafice, realizate prin trasări de cărbune pe hârtie. Tematica de îmbrățișare a propriilor demoni este completată de personaje cuprinse de și care cuprind ființe întunecate. Aceste plăsmuiri ale imaginației par să concretizeze doar câteva elemente formale identitare precum ochii și gurile, dar în rest sunt alcătuite doar din fum ca de tăciune. <<Caracterele>> variate din universul Drînceanu vorbesc despre un concept comun, însă mediile aparte ne arată individualități artistice.”       Costin Brăteanu

 

 

 

 

Distribuie articolul!