Localitatea Brusturoasa a existat din vechime pe aceste meleaguri, cu toate că documente scrise nu există. Calea de acces spre Transilvania prin Trecătoarea Ghimeș Palanca, după unele documente, era des folosită. Păcura de la Lucăcești și sarea de la Târgu Ocna erau mult căutate de Austro-Ungaria și carele încărcate se duceau și se întorceau pe această cale. Prin locul de așezare al comunei Brusturoasa, în 1467, Matei Corvinul, Regele Ungariei, a trecut munții prin pasul Ghimeș pentru a se lupta cu Ștefan cel Mare. Primele date despre Brusturoasa se situează în perioada sec. XIV-XV. În studiul ,,Tipuri de așezări în bazinul superior al Trotușului”, se precizează că satele de pe valea principală a Trotușului, bazinul superior, nu au putut să-și definitiveze vatra, decât in perioada feudalismului dezvoltat (sec. XVIII). Ele au fost lipsite de posibilitatea așezărilor din depresiunea Dărmănești, sau din zona subcarpatică, acestea și-au strămutat vatra temporar din cauza popoarelor migratoare, creându-și cătune la marginea pădurilor, întrucât pădurile ocupau ținutul în totalitate. Numele comunei Brusturoasa ar deriva de la un anume Brustur, care împreună cu un prieten al său Țară-Lungă și-au făcut case în acest ținut, ei ocupându-se cu tăierea copacilor și cultivarea unor produse agricole de strictă necesitate pentru viața de zi cu zi. Trecând timpul, au început să se adune mai multe familii, care au format trei grupuri de case: Brusturoasa, Camenca și Cuchiniș. Denumirea satului Camenca vine de la lucrătorii forestieri, „caminca” în dialectul local.
Prin Decretul nr. 394 din 31 martie 1864 s-a stabilit noua împărţire administrativă a ţării prin care, ia fiinţă comuna Brusturoasa alcatuită din satele: Popoiu, Ciugheş, Palanca, Cuchiniş, Brusturoasa ( reşedinţă), Camenca, Buruieniş, Surdu, Cotumba, Simbrea, Agăş, Sulţa, Prelugi, Beleghet şi Goioasa.
Comuna a făcut parte pe rând din plăsile : Tazlăul de Sus, Muntele, Comăneşti, Moineşti. La 5 februarie 1893 satele: Cotumba, Simbrea, Agăş, Sulţa, Preluci, Beleghet si Goioasa s-au desprins de comuna Brusturoasa şi au format comuna Agăş. În 1926 şi satele Popoiu, Ciugheş, Palanca s-au desprins şi au format comuna Palanca.
Fiind situată în imediata apropiere de fosta graniță a Austro-Ungariei, la numai 8 km, comuna Brusturoasa a avut de suferit în cele două războaie mondiale. În perioada 1916-1918 comuna Brusturoasa a fost ocupată de trupele maghiare. Al doilea război mondial a adus comunei Brusturoasa distrugeri mult mai mari, pentru că în retragerea lor, armata germană, a incendiat satul, iar puținele case rămase au fost distruse de aviație.
Cu o istorie bogată și peisaje încântătoare, această așezare pitorească este un adevărat paradis pentru cei dornici să descopere frumusețea autentică a României. Asezată pe valea râului Trotuș, Brusturoasa se întinde pe o suprafață vastă, cuprinzând satele Brusturoasa (reședinta), Buruieniș, Buruienișu de Sus, Camenca, Cuchiniș și Hăngănesti, fiecare aducând propria sa poveste și farmec.
Comuna Brusturoasa se bucură de o așezare geografică privilegiată, fiind înconjurată de peisaje montane spectaculoase și vegetatie luxuriantă. Valea Trotușului oferă o panoramă desprinsă din basme, cu păduri dese, pâraie cristaline și vârfuri acoperite de zăpadă în timpul iernii. Munții din jur, precum Ciucul și Tarcăul, oferă oportunități nenumărate pentru drumeții, escaladă și observarea faunei sălbatice.
Articol realizat cu ajutorul site-urilor Primăriei comunei Brusturoasa și băcăuane.ro