Canonizarea a 16 sfinți români

Canonizarea a 16 sfinți români

În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a avut loc joi  11 și vineri 12 iulie, la Palatul Patriarhiei, sub președinția Patriarhului Daniel, a fost aprobat cononizarea a 16 sfinți români, transmite Agenția de presă  Basilica. Decizia cea mai importantă a fost canonizarea a 16 sfinți români care vor fi introduși în calendarul bisericesc al BOR. Numele cele mai cunoscute sunt teologul Dumitru Stăniloaie, protosinghelul Arsenie Boca, starețul mănăstirii Sihăstria, Cleopa Ilie, și preotul Ilie Lăcătușu.

Prezentăm mai jos lista completă a celor canonizați, așa cum a fost publicată de Agenția de știri ai Bisericii Ortodoxe Române:

Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie; Părintele Sofian Boghiu (1912 – 2002)  a fost membru al mișcării „Rugului Aprins”, deținut politic între 1958-1964, pictor bisericesc și „Duhovnicul Bucureștilor”.

Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie; Părintele Dumitru Stăniloae (1903 – 1993)  a fost o personalitate marcantă a Ortodoxiei – profesor de teologie, dogmatist, filosof, istoric, ziarist şi traducător. De-a lungul celor 90 ani de viață, renumele de cel mai mare teolog al secolului al XX-lea i-a fost confirmat cu prisosință prin opera sa, prin respectul și prin recunoașterea celor mai mari instituții academice ale lumii.

Părintele Constantin Sârbu  cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie; Părintele Constantin Sârbu (1905-1975) a fost unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste. Viaţa lui, urzită din lacrimi şi har, a fost o jertfă neîncetată pentru Dumnezeu şi semeni. Condamnat în 1954 la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele de la Jilava (1954-1955), Gherla(1956-1962) și Dej (1955) și lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) și Salcia (1959), primind şi 2 ani de domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Eliberat în 1964, a fost numit paroh la Biserica Sapienţei din Bucureşti, pe care a transformat-o în scurt timp într-o adevărată oază de credinţă şi mărturisire în mijlocul deşertului comunist.

Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie; Arsenie Boca – părinte ieromonah, teolog și artist plastic ortodox român – a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și, apoi, la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale, mii de credincioși veneau să-l asculte. Părintele Arsenie (1910 – 1989) a fost unul dintre martirii comunismului, fiind dus la Canal și închis la Securitatea din Brașov, la Jilava, București, Timișoara și Oradea.

Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie; Părintele Ilie Lăcătușu a fost unul dintre mărturisitorii temnițelor comuniste, care a trecut la Domnul în anul 1983.

Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; S-a născut în 20 iunie 1897 în satul Stroiești, Botoșani, primind la botez numele de Petru. În anul 1921 a intrat în obștea Schitului Cozancea – Botoșani, iar un an mai târziu a fost tuns în monahism cu numele de Paisie. În ziua de 14 octombrie 1943 a fost hirotonit diacon, iar preot în 4 aprilie 1947. În perioada 1947-1948 a fost egumen al schitului. În 1948 s-a retras la Mănăstirea Neamț. Între anii 1949-1953 a viețuit la Mănăstirea Slatina-Suceava, iar din 1954 a revenit la Sihăstria. Între 1972-1984 s-a nevoit la Schitul Sihla, iar ultimii ani în chilia sa de la Sihăstria.A trecut la cele veșnice în 18 octombrie 1990.

Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; S-a născut pe 10 aprilie 1912, la Sulița, Botoșani, și a trecut la Domnul pe 2 decembrie 1998. A fost arhimandrit și stareț al Mănăstirii Sihăstria Neamțului. Părintele Patriarh Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”. Și-a dedicat întreaga viață nevoinței, rugăciunii și pocăinței. Prin predicile sale, a ajutat mulți oameni să se întoarcă la credință și să își schimbe viața.  În urma Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie au rămas numeroşi ucenici care îi poartă amintirea vie, scrieri duhovniceşti pline de înţelepciune şi modelul unui mare duhovnic în inima căruia a ars focul lăuntric al credinţei. Părintele Cleopa este iubit în toată Ortodoxia….

Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie; Arhimandritul Dometie Manolache a fost un mare părinte duhovnicesc român al secolului XX, duhovnic la Mănăstirea Râmeț și preot misionar jertfitor în satele mocanilor din Munții Apuseni. S-a născut în data de 13 octombrie 1924, în satul Mărculești, Buzău. A absolvit Seminarul Teologic din Buzău în 1945 și Institutul Teologic din București în 1949. În 1949 a intrat în monahism la Mănăstirea Prislop, primind și hirotonia întru diacon, apoi preot, iar anul următor a fost numit stareț. Între 1952-1957 a fost director de studii și profesor la școlile monahale de la Ciolanu, Rătești și Barbu. În 1959 a fost numit duhovnic Mănăstirea Râmeț. A trecut la Domnul în ziua de 6 iulie 1975.

Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie; Părintele Serafim (1912 – 1990) a fost duhovnic aproape 50 de ani la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus din județul Brașov şi îndrumător, duhovnic şi prieten al părintelui Teofil Părăian, care îl considera pe părintele Serafim „un om sfânt”.

Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie; Pr. Liviu Galaction Munteanu a fost profesor de teologie și unul dintre mărturisitorii din perioada comunistă. S-a născut în 16 mai 1898 într-o familie de învăţători din Cristian, judeţul Braşov. A fost doctor în Teologie al Universității din Cernăuţi. Hirotonit preot de Episcopul Nicolae Ivan, a fost și rectorul Academiei Teologice din Cluj-Napoca. În 1958, sub ascultarea Episcopului Teofil Herineanu, a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A murit în 1961 în temnița de la Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.

Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie; Arhimandritul Gherasim Iscu a fost stareț al mănăstirilor Tismana și Arnota, propovăduitor al credinței în Transnistria și deținut politic martirizat pentru credință. Născut în județul Bacău, a intrat în viața monahală de la 12 ani. După studii de Teologie la București, a fost, pe rând, stareț la Arnota, bibliotecar la Cernica, apoi misionar în Transnistria. În 1943, a fost numit stareț la Tismana. În 1948 a fost arestat, după ce a fost contactat de luptătorii din rezistența anti-comunistă și a ținut o predică anti-comunistă. Dus inițial la Craiova, apoi la Aiud, Pitești, Gherla și la Canal, la Poarta Albă. După lungi suferințe purtate, s-a îmbolnăvit și a fost dus la Sanatoriul din Târgu-Ocna. A trecut la cele veșnice la 25 decembrie 1951.

Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie; Protoschimonahul Visarion Toia a fost stareț al Mănăstirii Lainici între anii 1929-1951. Părintele Visarion Toia s-a născut la 28 mai 1884, în comuna Secuieni, județul Bacău. A urmat clasele primare în localitatea natală, apoi Școala de cântăreți de la Roman, (1900-1904). În anul 1910, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Frăsinei, iar în anul 1922 a fost hirotonit ieromonah. În vara anului 1929, a fost numit stareț al Mănăstirii Lainici de Preasfințitul Vartolomeu Stănescu, Episcopul Râmnicului-Noul Severin. În timpul stăreției sale, obștea mănăstirii a ajung la peste douăzeci de monahi și frați.A trecut la Domnului în anul 1951, în urma unei bătăi suferite de la comandantul unei unități militare, staționate în mănăstire.

Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai; Protosinghelul Calistrat Bobu (1900–1975) a fost un vestit preot misionar în Banat. Era de loc din Burdujeni (Suceava), iar cu metania din Mănăstirea Sihăstria. În anul 1942 a fost trimis preot misionar în Banat, unde a întemeiat Mănăstirea Timișeni și a înnoit viața monastică de la Săraca, Partoș și Vasiova. Timp de 33 de ani, părintele Calistrat a fost o făclie mereu aprinsă pentru călugării și credincioșii din Banat. Pentru smerenia și blândețea inimii lui, a primit de la Dumnezeu darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni. A trecut la Domnul în ziua de Paști a anului 1975.

Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie; Părintele Ilarion Felea (1903 – 1961)  a fost un propovăduitor al Evangheliei foarte apreciat, atât de popor, cât și de intelectualitate, la jumătatea secolului trecut. Profesor la Academia Teologică din Arad, părintele a scris multe lucrări teologice, cea mai importantă fiind Spre Tabor, lucrare pe care părintele Justin Pârvu o consideră „cea mai bună operă a Ortodoxiei românești de până acum”. Părintele Ilarion Felea este un adevărat geniu liturgic al teologiei ortodoxe, al Bisericii Ortodoxe.

Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august; Protosinghelul Iraclie Flocea (1893-1964) a fost un misionar al Basarabiei interbelice și supraviețuitor al Gulagului stalinist. Bucovinean de obârșie, părintele Iraclidie Florea a primit tunderea în monahism în Basarabia după ce Dumnezeu l-a salvat printr-o minune în timp ce lupta în Războiul de Reîntregire. Între anii 1941-1944 a îndeplinit ascultarea de exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, iar în martie 1944 a fost numit vicar eparhial pentru regiunile evacuate din Arhiepiscopie. În 1945 a fost arestat și condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia. După opt ani de lagăr a reușit să se întoarcă, îndeplinind diverse ascultări. În 1992, a fost reabilitat de Procuratura Generală din Republica Moldova.

Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august; Pr. Alexandru Baltaga a fost unul dintre cei mai reprezentativi clerici basarabeni din perioada interbelică. A slujit timp de 55 de ani la biserica parohiei Călărași-sat, din județul Lăpușna. Pe lângă rolul de slujitor al altarului, părintele Alexandru Baltagă a exercitat numeroase funcții bisericești. A fost reprezentantul preoțimii basarabene în Sfatul țării de la Chișinău, la 27 martie 1918 și a votat Unirea cu Regatul român. În 1940, când Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, a fost deportat într-un lagăr din Kazan, Tatarstan, unde a decedat la 7 august 1941.

Distribuie articolul!