RABDĂ, SUFLETE, ȘI TACI Plouă în năframa ceții, Pe cărări cu troscot rece, Eu înnod destinul vieții – Punând ața ruptă-n zece. Ca să țină țesătura Zilelor ce au să vină, Și-astup toată crăpătura Cu petale din grădină. Merg și cad, dar mă ridic, Și țin firul rupt cu...
