În  orice anotimp  al anului  și în orice împrejurare, fie vacanță școlară ori nu, fie la munte ori la mare, subiectul fotbal nu  poate fi ignorat într-o discuție prietenească de grup. De aceea vă propun în dialogul nostru imaginar, să vorbim chiar despre fotbal. Și nu  de oriunde, cu chiar  despre fotbalul oneștean. Știm că încă de la prima  apariție  a unei echipe (1953 – ”Chimia” – CCB,  Combinatul  Chimic  Borzești), Oneștiul nu a dus lipsă  de talente în această ramură sportivă. Dintre copiii talentați ai Oneștiului nu-i putem omite pe Cristinel Moise, Traian Oprișor, Mișu Neagu sau Puiu Tismănaru, adică  cei mai talentați.  Dacă primii trei  au ajuns să joace până la nivelul Ligii a II a (Divizia B), Puiu Tismănaru a jucat  ani buni la FCM Bacău – echipa fanion  a județului în  prima divizie a țării.

Un fotbalist de excepție a Oneștiului  a fost Ionel ”Gogu” Munteanu, care după ce a făcut junioratul  la Chimia CCB  Onești a fost ”recrutat”  la Dinamo Bacău, devenită apoi FCM Bacău. Se întâmpla în vara anului 1967. Viitorul vârf  de atac al FCM Bacău s-a integrat și  impus foarte repede  în echipa divizionară A. În anii 1971 / 1972, Ionel ”Gogu” Munteanu  a făcut parte din naționala universitară a României, alături de nume consacrate  ale fotbalului nostru, cum ar fi Cornel Dinu – Dinamo București, Mircea Sandu – Sportul Studențesc, Ion Oblemenco – Rapid București / Universitatea Craiova sau Dan Anca – Universitatea Cluj. În acel an, 1972, România  a câștigat Campionatul European Universitar  de  Fotbal. Între  două stagii la Dinamo Bacău Ionel ”Gogu” Munteanu a mai jucat la CSM Reșița (un an) și pentru ”șepcile roșii” – Universitatea Cluj (doi ani), ambele grupări fiind  în  prima ligă a țării.

Tot la acest capitol, al performerilor oneșteni,  au fost frații Costel  Munteanu și Daniel Munteanu, ambii crescuți și ”șlefuiți” de către regretatul  profesor Petrică Ciobanu. Dacă primul, Costel Munteanu  a jucat și a evoluat până la nivelul diviziei a doua (B), Daniel Munteanu a debutat la seniori direct în prima divizie, la FC Onești. Apoi a îmbrăcat  tricoul unor echipe  ”mari” precum  Steaua / FCSB, Unirea Urziceni (în perioada de vârf), Oțelul Galați sau FC Vaslui.

Tot la capitolul  fotbaliști talentați ai Oneștiului se încadrează și Emil  Nistreanu. De-a lungul timpului Emil Nistreanu s-a remarcat prin muncă, multă muncă, disciplină  și seriozitate.

Fotbalul oneștean s-a dezvoltat   și prin adoptarea  unor copii – fotbaliști, absolvenți ai Liceului  de Fotbal Bacău, veniți împreună cu  profesorul – diriginte Mihai Macri. Această clasă de absolvenți  era a doua promoție a ”instituției – pioner” din România, înființată în anul 1969 la inițiativa cunoscutului  profesor Constantin Anghelache (care s-a stins din viață în septembrie 2015).

Amintirea profesorului C. Anghelache a fost evocată, cu dragoste și recunoștință, la reuniunea din luna iunie de la sediul Liceului de fotbal, care a readus laolaltă  absolvenții tuturor promoțiilor de până acum. La strigarea  catalogului pentru promoția  1974 pe rând s-au ridicat în picioare: Vasile ”Milică” Anghel,  Neculai Olaru, Marcel Stere, Vasile Nae, Valentin Gârbea, Constantin Florian, Cornel Elisei și Nicolae Iacob *. Lângă ei s-a aflat și Emil Nistreanu, din promoția 1973.

După luările de cuvânt ale profesorilor de ieri (Mircea Macri) dar și a celor de azi (cinci la număr), elevii de ieri  și-au spus povestea de viață. În aproape toate cazurile activitatea fotbalistică s-a împletit  sau a fost urmată de o  carieră profesională de succes.

Cornel Elisei  a evocat cele aproape 300  de meciuri jucate în Divizia A, Vasile Nae a punctat reperele unei cariere în domeniul petrolifer iar Constantin Florian și-a amintit  cum, elev fiind în clasa a VIII a la Baia Mare a citit anunțul  din ziarul ”Sportul popular” referitor  la concursul  de admitere organizat  de Liceul de Fotbal Bacău. El a ajuns între timp  un politician  local cunoscut și  proprietar – manager de clinică  medicală. Valentin Gârbea, care are o viață de  roman, deține firma de turism ”Agapia Turist” și a fost  deținătorul echipei Cetatea Târgu Neamț. Dar și al miilor de  mărci germane sau Euro ce i-au trecut prin mână! El a avut o expunere originală, mergând la o poezie  a lui Ion Minulescu, pentru a-și completa autoportretul: ” Nu sunt ce par a fi – / Nu sunt / Nimic din ce-aș fi vrut să fiu!… / Dar fiindcă m-am născut fără să știu, / Sau prea curând , /  Sau poate prea târziu… /  M-am resemnat, ca orice bun creștin, / Și n-am rămas decât… Cel care sunt!…”

Unul dintre cei mai buni jucători ai Campionatului Mondial Școlar din Franța 1973, competiție câștigată de Liceul de Fotbal Bacău, Emil Nistreanu a avut  ultimul cuvânt:”Îmi amintesc două din profețiile  făcute  chiar în această clasă de profesorul Constantin Anghelache. Ambele s-au adeverit, s-au împlinit. Prima făcea referire la viitorul nostru:<<Veți deveni medici, avocați, ingineri, profesori , muncitori… Sau bețivi!>> Iar a doua vorbea despre fotbal: <<Într-o bună zi fotbalul nu va mai fi privit ca un  joc golănesc, ci ca o meserie!>>” Reunirea de la Bacău s-a petrecut după mai bine de 5 decenii!

Se  întâmpla  în  1975!

Pasionații, microbiștii  fotbalului din Onești și nu numai, își amintesc că odată cu înființarea clubului – fanion CSM Borzești acesta avea în componență  trei grupări de fotbal. Se întâmpla  în anul 1975, atunci când Știința Bacău  a fost mutată cu tot cu jucători la Onești, grupare ce evolua în Divizia B. Apoi mai era în activitate Chimia, care  evolua în Divizia C și gruparea  absolvenților de la Liceul de Fotbal Bacău, clasa profesorului Mihai Macri.

Pentru a scoate în evidență  influența pozitivă,  ce a dus la  ridicarea calității fotbalului prin  producerea și de spectacol pe gazon a ”puștilor” profesorului Mihai Macri  redăm aici un articol  dintr-un ziar al vremii, sub semnătura  cunoscutului  cronicar sportiv Ștefan Olteanu, sub titlul ”O victorie a tinereții”

CSM  BORZEȘTI – VIITORUL VASLUI  3 –  0 (1 – 0)

Datorită unor indisponibilități de moment, antrenorul Mihai Macri a trebuit să trimită  în teren o echipă cu  numeroase noutăți. De fapt, cu cea de-a treia formulă de la începutul campionatului. Exceptându-l pe portarul Iovan ”unsprezecele” aliniat la centrul terenului era alcătuit exclusiv din  absolvenți ai Liceului de Fotbal Bacău. Iată, de altfel, echipa  care a început partida: Iovan – Marcel Stere, Viorel Popa, Nicolae Iacob, Cornel Elisei- Constantin Florian, Nistreanu, Ionel Solomon- Morărescu, Nae Vasile, Mișu Neagu. Media de vârstă: 22 ani.

”Puștii” au imprimat jocului un ritm infernal, sufocându-și pur și simplu  adversarii. O primă  bară  (în minutul 3) a fost urmată  de alte două (min. 11 și 21). Golul plutea  în aer și a căzut în min. 27: Morărescu pasează la Florian, șut – centrare în careu, Elisei  sprintează, reușește un stop de toată frumusețea și trimite surprinzător din unghi, în colțul lung, peste portarul rămas stupefiat! Gol de kinogramă, aplaudat minute în șir. Cu două minute  înaintea pauzei Ionel Solomon șutează năpraznic în bară și Vasile Nae, venit din urmă, reia peste poartă. Imediat după  reluare gazdele își măresc avantajul prin Ionel Solomon (min. 50), grație unei perfecte execuții a loviturii libere acordate de  arbitru la circa 20 de metri de poarta vasluiană. Ultimul gol  al meciului a fost înscris de Mișu  Neagu, în min. 61 din lovitură de la  11 m.  În echipa învingătoare  au mai jucat  Roșca Steluș și Țânț.

La acea  dată  CSM Borzești avea  următoarea linie de clasament: 21 jocuri – 10 victorii – 5 meciuri încheiate la egalitate, 6 înfrângeri, 25 goluri marcate – 16 goluri primite, 25 puncte și se afla pe locul 5 în Divizia B – Seria a I a.  Povestea fotbalului oneștean  continuă!

* Notă: În pasajul cu  strigarea catalogului  au fost menționați  doar jucătorii  ce au evoluat la CSM Borzești, nu toți componenții clasei.                    Articol  realizat  de  Senior  Editor  Sportul   oneștean,  Mircea Bostan