Sala multifuncțională a Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti” din Onești s-a umplut joi 16 octombrie cu deosebite lucrări înfățișând portrete frumos realizate, de pe toate meridianele globului. Să fi oprit o caravană? Nuu, pentru că autoarea lor, Cristina Tudose radia de bucurie în mijlocul acestei frumuseți! Ionuț Tenie, directorul bibliotecii oneștene, a fost cel care a prezentat această expoziție impresionantă, cu portrete din călătoriile pe care Cristina Tudose le-a făcut în întreaga lume! Este de evidențiat faptul că autoarea lucrărilor a revenit, după 5 ani, cu o nouă expoziție la această instituție de cultură din Onești. Numită sugestiv ”Pastel pe mapamond”, această expoziție s-a bucurat de prezentarea ”in extenso” a criticului de artă Iulian Bucur, de la Complexul Muzeal Județean ”Iulian Antonescu” din Bacău. ”Dezvăluind” faptul că este specialist în Etnografie, privirea criticului Iulian Bucur a fost atrasă de cămașa cu altiță ce rezona cu chipul brăzdat de vremuri al unui portret feminin de pe simeze, astfel că sala de expoziție a tresărit la o mirare:””Au făcut puii altiță, puii se transformă în pene și încep să zboare!” Și a continuat Iulian Bucur:”Într-un spațiu atât de prietenos cu imaginea, cu cele rostite, cum poți să vorbești celor care vor să se vadă în aceste tablouri? Și marele pictor Nicolae Grigorescu a venit la Bacău ca să-i caute pe cei puțin diferiți de noi! Și a realizat, în anii 1874 – 1875 mai multe schițe cu oameni cu fizionomii speciale… cu evrei roșcați! Cristina Tudose a călătorit prin lume, fiind foarte încântată de oamenii cu fizionomii speciale!.”
Deși privind tablourile gândul este îndemnat ”să adulmece” stilul de viață al personajelor dragi acestei autoare, Iulian Bucur ne-a deschis o altă fereastră, a sufletului, și a mărturisit:”Aceste tablouri trăiesc! Există o lacrimă în ochi, ce crează un fel de relație biunivocă, între portret și ochii în lacrimi!” Dacă un ”guru” chinez ar spune ”când ai zece pași de făcut, nouă pași sunt jumătatea drumului!”, criticul băcăuan de artă ”a supralicitat” un lucru, provocând asistența cu invitația: ”să gustați un pic din gustul acesta sărat al lacrimilor!” Iulian Bucur ”a scos acest as” pentru a ne lumina cu faptul că ”oamenii sunt aproape aceeași, indiferent de fizionomie. Viața lor este asemănătoare cu a noastră, și la Iași, și la Bacău, la New York!…La fel sunt și nefericirile! Și sufletele, cred eu, sunt niște entități care trebuie să trăiască, să întâlnească fericirea!” Făcând o analogie cu tablourile din expoziție, care simțeai că te înconjoară în orice loc, Iulian Bucur a punctat:”Dincolo se află sufletul! Uneori tușul acestor clipe de înțelegere este destul de puternic!”
Depășind în cel mai plăcut mod, dimensiunea artistică a acestui frumos vernisaj, criticul băcăuan Iulian Bucur ne-a mai supus la o provocare: ”Precum Homer, vă invit să fiți o clipă, un pic orbi! Artiștii plastici sunt și ei în căutarea sublimului! Să vedem aceste tablouri ca o excursie imaginară, din care vom pleca mai buni! Această expoziție este mai mult decât un excurs, este despre noi! Noi împreună cu ei – personajele pictate! Și o să vedem astfel cum noi nu suntem noi, ci noi și lumea întreagă! Noi suntem toți împreună!”
Într-un moment de ”ispășire” criticul de artă Iulian Bucur (care a fost pentru o perioadă scurtă și director interimar al Complexului Muzeal Județean ”Iulian Antonescu” din Bacău), a adăugat:”Nu în cuvintele mele ci în tablourile care ne înconjoară, trebuie ca să aveți încredere! Sunt cuvinte care nu au mare putere!”
Și magia acestui vernisaj, a expoziției ”Pastel pe mapamond” a continuat cu ”declarația de dragoste” a autoarei lucrărilor – Cristina Tudose:”Am adus în această expoziție tablouri după fotografii de familie – așa cum au fost ele, alb-negru… Am continuat cu lucrări inspirate din lumea satului românesc și apoi sunt aici portrete ale oamenilor din întreaga lume! Am fost întrebată <<de ce pictez oameni bătrâni?>> și am răspuns: <<fiindcă au foarte multe povești!>> Vă invit să descoperiți poveștile personajelor mele!”
