Sub plăpândele raze ale soarelui, mirificul covor auriu al toamnei își desfată orice trecător al vieții. Aroma fructelor coapte și ușoara adiere de vânt te îmbie spre conexiunea cu natura și farmecele ei. Începutul sfios al lui brumărel mă poartă pe șoseaua ce leagă urbea Nadiei de comuna ale căror pământuri ar fi fost stăpânite în secolul al XV-lea de însuși domnul Moldovei. Nimeni altul decât Bogdan al II-lea, tatăl marelui Ștefan. Exact la îmbinarea Oneștiului cu comuna Bogdănești, în marginea satului Filipești tronează pe o suprafață însemnată academia de fotbal a, poate, celui mai împătimit și curajos investitor din județului Bacău. Mă grăbesc să prind un loc convenabil în micuța tribună oficială a cochetului stadion pentru că astăzi nu e un meci oarecare. E derby-ul județului, la nivelul primei serii din Liga a III-a fotbalistică. Întâlnirea dintre Viitorul Onești și Aerostar Bacău stârnește un interes deosebit și prin prisma rezultatelor directe dintre combatante. Dacă anul trecut echipa celebrei fabrici de avioane câștigase strâns ambele manșe cu oneștenii mei, în 2025, chiar la finele lui iunie, Viitorul eliminase Aerostarul cu 1-0 (dp) din primul tur al Cupei României. Dacă adăugăm și că înaintea meciului de astăzi băcăuanii și oneștenii se aflau pe pozițiile 3 și respectiv 4 ale clasamentului seriei putem prognoza imaginea unei confruntări promițătoare.
Și partida începe furibund cu ocazii de o parte și de alta. Primii ies la rampă oneștenii când, în min. 5, ratează din poziție favorabilă prin Mihalache. Dar faza primei reprize o face ”decarul” oaspeților, care preaia o minge de pe tușa dreaptă și, intrând în centru, șutează cu stângul de la marginea careului exact la încheietura barelor. De unde, cu ceva șansă, mingea este degajată de apărarea gazdelor. A fost croșeul care i-a provocat la culme pe oneșteni și reacția lor nu s-a lăsat așteptată. Astfel după două ratări ale lui Botezatu și Moraru din minutele 14 și respectiv 17 vine și deschiderea scorului. La doar un minut distanță, Moraru scapă de adversarul direct și pătrunzând impetuos pe aripa stângă centrează pentru o finalizare lejeră a lui Mihalache. Momentul avea să aprindă jocul, lăsat cam lejer de centralul partidei, și să îmbie la atac ambele echipe. În consecință în minutul 21 Botezatu greșește nițel ținta cu o boltă interesantă iar peste alte 6 minute același decar al băcăuanilor ratează de puțin poarta, de data asta cu piciorul drept. De fapt acesta și ”unșparul” au fost marile pericole ale vizitatorilor pentru defensiva oneșteană. Tot oaspeții aveau să fie mai periculoși și în minutul 33, două intervenții consecutive ale lui Ghimbovschi păstrând scorul de pe tabelă. Un alt croșeu încasat de Viitorul avea să provoace o nouă ripostă decisivă al gazdelor, de data asta din partea dreaptă. De unde la o centrare luftată de un fundaș băcăuan mingea ajunge la Moraru (poate omul meciului), care după două driblinguri reușite găsește culoarul pentru o finalizare de clasă. Un gol care, venit la fix pe final de repriză, avea să le toarne plumb în ghete oaspeților. Cu un neverosimil 2-0 aveau să intre la pauză cele două rivale care până mai ieri evoluau … gazdele în liga a IV-a iar oaspeții chiar în liga secundă.
În al doilea mitan, proverbiala conservare a rezultatului atât de specifică fotbalului autohton avea să-și spună cuvântul. Viitorul sub pavăza periculosului avantaj iar Aerostarul sub influența pronunțată a neputiinței au păstrat tabela neschimbată până la ultimul fluier. Însă spectacolul nu a lipsit. Astfel în min. 58 Moței ratează o ocazie de majorare a scorului după o eroare a portarului advers, și imediat este înlocuit cu Bortoș. Acesta revenea după o indisponibilitate mai lungă provocată de o entorsă urâtă. În același moment Șchiopu l-a substituit pe accidentatul Lazăr (oaspeții practicând un joc cam dur) iar în următoarele 10 minute ambii intrați aveau să creeze mare deranj în defensiva Aerostarului. Faza celei de-a doua reprize însă avea să aparțină lui Botezatu care, după un aut scurt, șutează din întoarcere de la vreo 30 de metri direct în transversală, bară care cred că se mai mișcă și acum! Oaspeții par mai incisivi încercând să reducă din handicap, dar intervenția lui Duță din min. 76 și mai ales a lui Fudulache în min 85 au păstrat diferența de scor. Asta chiar dacă în prelungirile partidei aveau să intre în joc și rezervele: Grădinariu, Marcu, Stoica și Stoian. Nu trebuie omise nici rezervele neutilizate care au rolul lor concurențial în echipă: Martin, Tancău și Ardeleanu. La finele partidei mulțimea numeroasă de spectatori și totodată fani ai gazdelor avea să părăsească incinta stadionului satisfăcută de scorul afișat pe tabla de marcaj, dar și de evoluția convingătoare a trupei pregătite de Silviu Ion, ajutat de Bogdan Burlacu și Marius Manea. Ca o părere personală îmi permit să spun ca investitorul echipei, Mihai Fudulache, a tras cartea câștigătoare atunci când după un moldovean, un oltean și un dobrogean s-a reorientat către directorul tehnic aflat deja în curtea sa, personajul cu merite deosebite și la promovarea din liga a IV-a. Deținător al Licenței A UEFA, Silviu Ion demonstrează cu anii petrecuți ca secund la Dinamo în umbra renumiților Rednic, Andone, Mulțescu etc l-au inspirat în carieră. Unul dintre jucătorii mei favoriți îmi declara cu câteva săptămâni în urmă că acum atmosfera din vestiarul echipei este cea mai bună și că orice jucător se simte finalmente important. Dovadă că antrenori/profesori sunt mulți, padagogi prea puțini iar ”misteri” și mai rar. Și dacă arta pedagogică mai e condimentată și cu un ochi fin de adevărat specialist atunci garanția succesului e certă. Și subliniez asta apreciind perfectă găselnița cu mutarea lui Romanescu, până acum atacant sau mijlocaș, în centrul defensivei și formarea unui cuplu solid cu Luca Fudulache, și el adus din lateral stânga. Apoi de toată lauda este și campania de transferuri care de data asta s-a orientat către aducerea la vatră a nu mai puțin de 4 oneșteni: Duță, Ghimbovschi, Botezatu și Moraru, plus transferul ”stranierului” Mihalache și a ”multifuncționalului” Șchiopu, 5 dintre ei deveniți titulari indiscutabili în osatura echipei. Bune și deciziile păstrării în echipa standard a deja ofertaților Neculai (”metronomului” echipei) și Bortoș (atacantul ce amintește de Iriza) precum și a agilului fundaș dreapta, Lazăr, respectiv a inteligentului închizător, Toader. Trebuie menționată de asemenea productivitatea academiei: Fudulache, titular indiscutabil sau Stoian, Marcu și Grădinariu fiind deja certitudini ale lotului lărgit. Toate astea cumulate au propulsat Viitorul Onești de pe locul 8 din campionatul regular ai celorlalți 2 ani de Liga a III-a tocmai pe locul 3 la finele turului din sezonul curent. Cu toții știm că meritul în existențialitatea grupării sportive îl are investitorul Mihai Fudulache. E omul care a creat această echipă într-un sătuc de nici 1 000 de locuitori, Curița, și a dezvoltat-o printr-o academie de fotbal în alt sătuc, Filipești, iar acum evoluează pe piept cu sigla municipiului Onești. Exceptând team-ul din a doua ligă, FC Bacău, cea a fraților Pavăl (Dedeman), Viitorul Onești este în momentul acesta cea mai bună echipă de fotbal a județului Bacău. Saltul de la salvarea de la retrogradare, in extremis, din sezonul trecut spre podiumul pe care încheie anul 2025 precum și faptul că reprezintă cu cinste numele orașului Nadiei ar impune mai multă atenție din partea factorilor decizionali ai Oneștiului precum și al altor potențați financiar din zonă. De un sfert de veac, (”perioada Rafo”), Oneștiul nu a fost atât de aproape de play-off-ul Ligii a III-a, de un eventual baraj (locurile 1 și 2) și, de ce nu, de o fantastică promovare în a doua ligă națională. Cu 2-3 transferuri de jucători experimentați echipa asta chiar poate promova Și cum anul viitor Oneștiul va fi oraș european al sportului – sincere felicitări celor implicați – de ce nu am încununa un 2026 și cu o ireală promovare în ”B-ul” fotbalistic !? Mingea a fost deja ridicată la fileu de Mihai Fudulache și e în terenul ”liderilor” oneșteni … mai mult ca niciodată în acest secol. Poate e momentul ca maturitatea și înțelepciunea aleșilor locali precum și a altor investitori zonali să probeze adevărata pasiune pentru sport. Altfel tot ce ține de ultima distincție ar putea părea, pentru unii, mai mult o ”cățărare” pe statuia inegalabilei noastre gimnaste. Sunt sigur că nici Nadiei nu-i plac măruntele rivalități politice … mai ales în detrimentul dezvoltării sportului atât de sănătos pentru viitorul acestui neam.
Cât despre sportul rege, dacă investitorul a fost … onest cu fotbalul, acum și fenomenul ii zâmbește fidel. Însă un oraș cu 3 stadioane nu poate aștepta la infinit să ”trăiască” doar din performanțele individuale ale Nadiei sau Mihaelei Cambei. Sportul de echipă e cea mai frumoasă, sănătoasă și profitabilă activitate. Iar pe valea Trotușului s-a născut o echipă pe care un simplu om a crescut-o și a pus-o în brațele Oneștiului. E momentul să fiți cu adevărat și voi … onești cu fotbalul, stimați ”nobili” din neamul lui Ștefan cel Mare. Articol realizat de prof. Nelu Mașala
N.B.
Sâmbătă începe deja returul și la noi vine vecina și arțăgoasa echipă a Adjudului. Sperăm să ne consolidăm poziția din clasament pentru a aborda cu tupeu deplasarea de la liderul din Gura Humorului. Hai, Onești!