Să fiu
Cine creează? și cine sunt eu?
O taină din lungimile de unde?
Eternul s-a ascuns în curcubeu,
Iar eu l-am căutat hai-hui altunde.
Acest eon albastru născător
Primind scântei din pacea celui viu
Își varsă elixirul în ulcior
Și mă învață iarăși cum „să fiu”.
Fluture de foc
Fluture rănit de viață,
Dacă ploaia te îngheață
Cu șiraguri de mărgele,
Stai pe frunza palmei mele.
Chiar în podul palmei stai,
Că ți-oi face evantai
Cu supusa palmă stângă
Peste dreapta, să nu plângă!
De vin îngeri și te iau
În lumina lor crescândă,
Tu să știi că te-ncălzeau
Două mâini de mamă blândă.
Să nu plouă, să nu ningă,
Apa lor să nu te stingă,
Cu șiraguri de mărgele,
Stai pe podul palmei mele!
Pomul viu
Pomul viu spiralat în lumină
Adevărul îl varsă-mprejur
Și chemați la trezire deplină,
Către lumile fără cusur
Pe magnetice trepte de plasmă,
La ieșirea din timp efemer,
Resimțim o divină mireasmă
A emoției pure din cer.
În priviri conștiința se-anină
Și petale de laur se cern,
Noi suntem veșnicia sublimă,
Noi suntem visătorul etern,
Curgem iar într-un vis al iubirii
Ca un punct mișcător întrucât
Ne întoarcem la legile firii,
Suntem cel ce iubește și-atât!
Versuri de Laura Vacaru, 1955 – 2025. Poetă ce a trăit la Comănești, având următoarele volume publicate:
-”Cabala românească. Taina Facerii Lumii” Ed. Easy Copy, 2010
– ”Universul iubește” Ed. Salonul literar, Odobești, 2014
-”Urbild” Ed. Salonul literar, Odobești, 2015
-”Cum să iubești. Cum să cucerești” ( în colaborare cu Martin Cătălin Mihail).
Versuri ale poetei Laura Vacaru se găsesc și în Antologiile ”Metafore comăneștene” , vol. II-VII, Ed. PIM, Iași, 2018 – 2024,
Laura Vacaru a avut talent și pentru pictură si numerologie, și a fost o asiduă iubitoare a internetului, postând pe rețelele de socializare numeroase videoclipuri – unul dintre ele fiind aici!
https://www.facebook.com/reel/1401878821046088
Articolul a apărut cu sprijinul Mădălinei Andreea Miron din Comănești