RĂSFOIND    PRESA   STRĂINĂ-

”KIBRIS”, NICOSIA (CIPRU)

 

Agora gândurilor frumoase

Cine poate spune: ”sunt mereu același?”

 

O expresie familiară…

„Te-ai schimbat atât de mult.”

„El / Ea s-a schimbat atât de mult…”

Adesea, această expresie este rostită nu ca o observație, ci ca o critică.

Sub ea se ascunde un reproș subtil, o ușoară durere, uneori chiar o judecată tăcută.

Schimbarea este percepută ca un defect, o inconsecvență sau chiar ipocrizie.

Totuși… lucrul cu adevărat ciudat este că nu ne schimbăm.

Cum putem rămâne la fel când totul se schimbă?

În timp ce aerul pe care îl respirăm este în permanență reînnoit,

sângele din venele noastre circulă constant,

pielea noastră, vârsta noastră, anotimpurile, mediul nostru se transformă constant…

Perspectiva noastră se schimbă.

Starea noastră de spirit se schimbă.

Dorințele, visele, obiectivele și temerile noastre se schimbă.

Ceea ce spuneam că era imposibil ieri poate fi posibil astăzi.

Ceea ce renunțăm astăzi poate fi alegerea corectă mâine.

Pentru că o persoană nu este doar o stare.

O persoană crește prin experiențele sale, evoluează prin ceea ce învață.

 

Dar noi… vrem să ne păstrăm unii pe alții în starea noastră veche.

În locul în care suntem obișnuiți, în felul în care ne cunoaștem…

Pentru că o persoană în schimbare ne cheamă și la schimbare.

Și această chemare nu este întotdeauna confortabilă.

De aceea spunem: „Te-ai schimbat atât de mult!”

Ceea ce vrem adesea să spunem este:

„Nu te mai recunosc așa cum o făceam înainte!”

Totuși, poate că, pentru prima dată,

acea persoană s-a apropiat atât de mult de ea însăși.

Schimbarea înseamnă uneori să renunți la excese,

alteori să înveți să taci

și alteori să-ți auzi propria voce pentru prima dată.

Și există un alt adevăr pe care îl trecem adesea cu vederea:

schimbarea unei persoane nu este exclusiv rezultatul voinței sale.

Relațiile o schimbă.

Cuvintele o schimbă.

Comportamentele, neglijarea, sentimentele rănite, dezamăgirile o schimbă.

Înainte de a spune cuiva „Te-ai schimbat atât de mult”, nu ar trebui să ne întrebăm : ”Nu am avut eu nicio legătură cu această schimbare?

În timp ce încercam să menținem pe cineva în același loc, i-am arătat aceeași valoare, aceeași grijă, aceeași înțelegere?

Sau am portretizat schimbarea ca fiind vina celeilalte persoane, făcând invizibilă propria noastră responsabilitate?

Când privim cu adevărat, ne dăm seama de acest lucru: o persoană se schimbă nu numai în sine, ci și în relațiile sale.

Și uneori, schimbarea atitudinii unei persoane față de tine este mai puțin o reflectare a caracterului său și mai mult o reflectare tăcută a modului în care o tratezi. Prin urmare, a interpreta schimbarea doar ca pe o ruptură înseamnă adesea a privi doar o mică parte a adevărului. Schimbarea, însă, este adesea o trezire. O realizare. O trasare a limitelor.

Și cel mai important, este vorba despre a învăța să fii independent.

Oamenii se schimbă… pentru că viața nu stă niciodată pe loc.

Dar poate că adevărata problemă nu este schimbarea în sine, ci modul în care ne schimbăm.

O schimbare în care dragostea crește,

înțelegerea se extinde iar empatia face loc pentru sine și pentru ceilalți…

O schimbare în care cineva poate fi independent,

se poate transforma fără a se înstrăina de sine…

Poate că aceasta este cea mai sănătoasă abordare: alegerea schimbării față de sine  în loc să încerce să rămână la fel . Și în cadrul acestei schimbări, a fi mai onest, mai responsabil și mai plin de compasiune față de noi înșine și unii cu alții …    Articol de  Pinar   Savunm,  Ziarul ”Kibris”, Nicosia – Cipru