Sediul Fundației Naționale ”George Călinescu” din Onești, de pe strada Belvedere este un loc a numeroase  bucurii și surprize din domeniul culturii, care  poartă  ”sceptrul” marelui critic literar. Aici  putem avea bucuria de a păși în ”sufrageria” călinesciană, de unde ne fură privirea  obiecte de mobilier, tablouri  și inedite colecții de păpuși și brelocuri ce le-a deținut George Călinescu. Și tot aici au loc evenimente culturale de o rară frumusețe și profunzime la care participă iubitori ai culturii din Onești și din împrejurimi, ”artizana” acestor acțiuni fiind prof. dr. Emilia Boghiu, președintă a Fundației Naționale ”George Călinescu” din municipiul de pe Trotuș.

O astfel de  întâlnire culturală care s-a ridicat la un nivel deosebit  a avut loc la jumătatea lunii aprilie. Într-o frumoasă seară de sâmbătă, când  gândurile parcă  ”își caută duminica” prin o mai mare ardoare, inginera Maria Sava Nechifor, care în prezent urmează Facultatea de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte ”George Enescu” din Iași, a propus  unui distins auditoriu o deosebită temă de dezbatere :”De la avangardă la realismul socialist, Pictura românească  între anii 1948 și 1965”. Prof. dr. Emilia Boghiu a  deschis această dezbatere menționând  că ”subiectul este parțial  necunoscut și oarecum  intrigă”. În prezentarea picturii românești  între anii 1948 – 1965  doamna Maria Sava Nechifor  a  pornit de la realitățile politice –triste!- din acei ani, luându-și ”drept scut” argumentul că ”nu trebuie să judecăm, pentru că nu am trăit acele vremuri !” Ea a amintit că ”după moartea lui Iosif Visarion Stalin, în 1953, <<s-a mai învârtit puțin șurubul>> și în România, pictura realismului socialist  s-a dezvoltat împotriva picturii decadente, a capitalismului.  Pentru legitimarea noii puteri artiștii plastici au realizat  portrete de muncitori, de țărani, compoziții tematice”.

S-au dat și exemple: Iosif Iser (”cu simpatii socialiste, a realizat în 1952  portretul tovarășului Gheorghe Gheorghiu Dej”), Camil Ressu (de la realizarea, în 1913, a celebrului tablou ”Terasa Otetelelanu” – cu 7 chipuri ale boemei literare și muzicale, el pictează  în vremurile comuniste multe tablouri din  viața țărănească iar în 1956  devine Artist al poporului), Jean Steriadi, autor al tablourilor cu furnale la Reșița). Au mai fost menționați Alexandru Ciucurencu (”pictor regalist, care, prin copierea modelelor sale a format mulți <<ciucurenci!>>”), Corneliu Baba (ce are ca cea mai reprezentativă lucrare  ”Odihna pe câmp”). Theodor Pallady, Ion Cuzan, Henri Catargi și Ion Țuculescu au fost alte nume de pictori  menționate  la evenimentul care a avut loc la sediul Fundației Naționale ”George Călinescu” din Onești.

Dacă despre Theodor Pallady, născut la Iași, am putut afla că a fost un  pictor bogat, ”cartofor”, ce a pictat  în multe  portrete  ”femeia obișnuită”, doamna Maria Sava Nechifor s-a oprit  mai mult asupra artei pictorului  Ion Țuculescu,  ”unul total inovator,  ce a fost inspirat de studiile etnografice ale lui Dimitrie Gusti”. Ea a mai menționat că  opera pictorului Ion Țuculescu (dedicat  și studierii  microbiologice a nămolului) intrigă, fiind una  neofolcloristă”.

Curajul inginerei Maria Sava Nechifor   de a aborda  tema  ”De la avangardă la realismul socialist, Pictura românească  între anii 1948 și 1965” a fost unul deosebit și poate ”asumat” prin trecerea timpului,  lucru  reliefat de faptul că unele din numele menționate de distinsa vorbitoare sunt considerate azi personalități marcante  ale artei plastice din țara noastră. La capătul prelegerii sale (dublată în mod fericit de o prezentare video), ea a mai avut un argument:”Lumea nu este cea care  ne înconjoară ci aceea  care o vrem noi!”

Prof. dr. Emilia Boghiu a făcut o scurtă referire și la literatura ploretcultistă și a  adăugat  numelor prezentate  pe cel al pictorului Sabin Bălașa (autor a unor monumentale lucrări ce împodobesc Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Întâlnirea de la sediul Fundației Naționale ”George Călinescu” din Onești a fost  una utilă iubitorilor  de cultură, prof. dr. Emilia Boghiu concluzionând că ”astfel încercăm  să vedem și ce era valoros în comunism”.

Evenimente noi

Acum  Fundația Națională ”George Călinescu”  pregătește intens împreună cu Primăria municipiului Onești și cu Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti”, o nouă ediție a ”Zilelor Culturii Călinesciene” – ediția a 54 –a! Deschiderea acestei manifestări  va avea loc  joi 4 iunie, de la ora 18.00 la Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti”, de la ora 19.00 desfășurându-se  Concertul ”Variațiuni muzicale”, susținut de violonistul – solist Alexandru Tomescu  la Vioara Stradivarius și Dragoș Ilie, la chitară clasică. Vineri 5 iunie, de la ora  11.00 la aceeași instituție oneșteană va avea loc o  conferință ce-l are ca invitat  special pe  Alexandru Tomescu (moderator, criticul literar Tudorel Urian)  iar  la ora 15.00 este programată dezbaterea ”Artele – factor de sănătate spirituală, Idei de luat acasă”. Sâmbătă 6 iunie, la sediul Fundației Naționale ”G. Călinescu” (str. Belvedere, nr. 1), la ora 10 va fi vernisată Expoziția personală ”Glissando” cu lucrări realizate de Lică Chițcan. Curatori, prof. dr. Valeriu Șușnea și cercetător doctor Angelica Helena Marinescu. Tot sâmbătă va avea loc și prezentarea noutăților literare.       Ion Moraru