Ce bucurie pentru oneșteni să audă pe undele radio o frumoasă poveste a acestor meleaguri spusă de cea care a devenit un mesager a muzicii de jazz din România – Teodora Brody Enache, născută în municipiul Onești! S-a întâmplat marți 10 februarie, când Radio România Cultural a avut ca invitată pe oneșteanca noastră în cadrul unei emisiuni deosebite ”Orașul vorbește”, realizată de Andra Petrariu. ”Dând Cezarului ce –i al Cezarului”, realizatoarea acestei emisiuni s-a documentat în mod amănunțit și a amintit de emblematica manifestare ”Zilele Culturii Călinesciene” (inițiată de profesorul și poetul Constantin Th. Ciobanu și care a trecut de 50 de ediții!), de faptul că Oneștiul este ”orașul cu spirit olimpic”, fiind un punct de referință în sport dar și de… Casa de Cultură din localitate, aflată de mai mulți ani în procese cu Primăria municipiului.
”Povestea” a început când Teodora și-a amintit că vizita mereu Parcul Municipal, alergând ”de la intrarea în Onești dinspre Brașov, acolo unde e o natură frumoasă… ”. Cu multă bucurie în suflet, ea a menționat:” Eram curajoasă, mergeam spre <<Universal>>, împreună cu alți copii pe biciclete, printre mașini… alergam după fluturi… În Onești erau mulți copii de diferite etnii, maghiari, greci, ne înțelegeam bine cu toții și mergeam să ne bălăcim în Cașin și în Trotuș… Când ajungeam în parc, mă așezam în leagăn și începeam să cânt… Și acum parcă mă conectez cu fetița Teodora, care se juca pe acolo și își făcea vise!”
Menționând că Oneștiul era ”un oraș al florilor, dar și al muzicii și al gimnasticii!”, Teodora Brody Enache ne-a povestit ”în cel mai pur stil oneștean”, bucuroasă că se poate adresa ascultătorilor din toată țara, de ”pepiniera de talente” din frumosul oraș moldav:” La Casa de Cultură a Sindicatelor din Onești era un Cenaclu al tineretului… Acolo era doamna Tina, Teodor Adobricăi, Puiu Crețu și treaba fiecăruia prezent la cenaclu era ca să vină de fiecare dată cu ceva nou, să compună un cântec, să creeze un moment artistic inedit… Participa și un grup de umor, ne întâlneam în fiecare joi… Eram prin clasa a X a, a XI a și nu îmi doream să apar pe scenă, dar împreună cu o prietenă, cântam la fiecare întâlnire a cenaclului! Scena <<mi-am dorit- o>> cel mai mult din momentul când primul meu profesor mi-a spus <<ai voce de jazz!>>! Oneștiul era un oraș al muzicii, veneau la cenaclu Carmen Rădulescu, Loredana Groza, Cristina Spătaru și alte tinere cu mult talent! Multe cântărețe din România au pornit de acolo!” Și oneșteanca prezentă la emisiunea difuzată de Radio România Cultural ne-a uimit cu o mărturisire:”Vocile noastre erau ușor voalate, ca de o răgușeală fotogenică! Aveau un timbru special… S-ar putea să fi fost acest lucru de la Combinatul Chimic din preajma orașului…”
Daa, ”tulumbele” de abur industrial ale marii platforme de la Borzești se amestecau cu ”norii de gaze”, ce se revărsau asupra orașului formând deseori o ceață de nepătruns iar în văzduh plutea mirosul înțepător de clor, amoniac, fosgen și câte alte substanțe nocive, ce făceau, aproape la fiecare pas, aerul nerespirabil!
La provocarea prezentatoarei emisiunii (”poate că Oneștiul ar fi trebuit să fie un oraș nelocuit!”), pentru a întări unele lucruri Teodora Brody Enache a ”punctat” semnul (”sacrificiul”) unei mari victorii:”Când deschideai geamul dimineața simțeai gazele de la combinat… Eram tot timpul răciți, cu gâtul roșu… Dar cu toate acestea Oneștiul a fost și …orașul gimnasticii, al poeziei. Era o puternică școală de gimnastică… Nadia Comăneci, Teodora Ungureanu, Luminița Milea, gimnastele care au strălucit la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976… Tot orașul era fascinat de acest sport…Făceam gimnastică prin incintele blocurilor…”
Întrebată ”cum s-a acomodat cu numele orașului?” (Oneștiul se numea ”Gheorghe Gheorghiu Dej”), Teodora Brody Enache a răspuns:”Nu m-a deranjat acest lucru! Oamenii sunt <<onești>> (deși nu se poate generaliza că și aici, ca peste tot sunt <<uscăturile>> de rigoare!), dar a fost un oraș muncitoresc foarte cultivat, cosmopolit… Oamenii lucrau în fabrici dar în oraș era un cerc de muzică clasică, de audiții, făceau lecturi…Era și un puternic cenaclu literar (<<Zburătorul>>) la Casa Pionerului! Din acest entuziasm s-a născut și Monumentul Eminescu, aflat în topul celor mai frumoase monumente! Consider că ar trebui să întâlnim peste tot monumente închinate lui Eminescu, să fie ca o troiță… Pentru că el este glasul rădăcinii noastre!”
Amintind că la București ”este <<o armată de ocupație>> din Onești, cu mulți oameni ai acestor locuri, oameni onești ce se întâlnesc în capitală”, a mai declarat ceva deosebit Teodora Brody Enache! ”Mi-i dragă viața la Onești! Acolo am crescut, am pus bazele la ceea ce este Teodora azi! Este orașul în care <<puteam și noi zbura>> și, fiind o optimistă, oamenii să se bucure pentru această frumoasă localitate.”
Dorind, poate ca alte mii de ascultători să aflăm mai multe detalii despre succesele obținute de această strălucită interpretă a muzicii de jazz pe marile scene ale lumii ”paradoxul ne-a ieșit în cale”, înregistrând mărturisirea Teodorei Brody Enache:”O singură dată am cântat la Onești! Nu știu, nu s-a potrivit ca timp! Dar am participat la multe evenimente culturale ce au avut loc la Casa – Muzeu <<George Enescu>> de la Tescani, un loc ce-l simt casa mea!” Evidențiem faptul că această interpretă ne-a încântat și cu fascinante ritmuri de jazz, astfel că bucuria ascultătorilor a fost și mai mare, gata de a jubila (odată cu realizatoarea emisiunii):” o voce minunată și ce om frumos!” Ion Moraru
