•  Cândva, o inimă a fost zdrobită în fața unui izvor. Ghicește cât sânge curge  dacă și-n astă zi e rană! – Maria Rotaru, Bacău

* Această poezie este unică în literatura română și dacă, desigur, părerea mea nu are relevanță, ar trebui să știți că Nichita Stănescu atunci când a auzit pentru prima oară  ”Moartea Căprioarei ”, recitată de  Nicolae Labiș la Cenaclul Universității București  a declarat că după acea lectură i-a fost rușine să spună că și el scrie poezie…  Ion Septimiu Chelu

* Criticul Eugen Simion  l-a supranumit, metaforic  pe poetul Nicolae Labiș  „buzduganul unei generații”.

COMENTARII

Elena  Tărcuță, Onești

Am recitat-o în clasa a patra și a șaptea la serbările de sfârșit de an,poezie care a însuflețit și a făcut să lăcrimeze toți părinții! Veșnic poezia mea preferată!