PASTORALA PREASFINȚITULUI PĂRINTE ANDREI, EPISCOPUL COVASNEI ȘI HARGHITEI LA PRAZNICUL ÎNVIERII DOMNULUI
„Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi.” (Ioan 11, 25)
Prăznuim sărbătoarea luminii și a bucuriei. În miez de noapte, ne bucurăm la chemarea preotului: Veniți de luați lumină! Câtă bucurie: lumina lui Hristos luminează tuturor.
Este noapte, însă noi prin strigare și cântare vestim ziua cea zidită de Domnul, adică Ziua Învierii și luminii lui Hristos. Omenirea era în întuneric, însă Dumnezeu i-a dat posibilitatea să strălucească din întunericul păcatelor, nu pentru vrednicia noastră, ci prin marea Lui iubire față de neamul omenesc. Sfântul Ioan Evanghelistul în pericopa evanghelică citită puțin mai devreme spune așa: „Și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o pe ea” (Ioan 1, 5).
Mântuitorul Iisus Hristos ne spune tuturor: „Eu lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric” (Ioan 12, 46). Ieșirea noastră din întuneric la lumină este un prilej de mare bucurie duhovnicească, bucurie pe care Sfinții Apostoli n-au înțeles-o atunci când au aflat că vor rămâne fără Învățătorul. Înainte de a merge la Patima Sa cea mântuitoare, Domnul Iisus Hristos le-a zis: „Așadar și voi sunteți triști acum, dar Eu iarăși vă voi vedea și inima voastră se va bucura și bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (Ioan 16, 22).
Proorocii Vechiului Testament au prevestit această Sfântă Zi aducătoare de mare bucurie duhovnicească: „Aceasta este ziua pe care Domnul a făcut-o să ne bucurăm și să ne veselim într-însa” (Psalmul 117, 24). Însuși Mântuitorul, arătându-se femeilor purtătoare de miruri le-a zis: „Bucurați-vă!” (Matei 28, 8).
Lumina lui Hristos este și proclamarea sfântă de la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite din timpul Sfântului și Marelui Post: „lumina lui Hristos luminează tuturor”. Darul Praznicului Sfintei Învieri, darul luminii este pregătit printr-o lungă perioadă de așteptare, de zece săptămâni a Triodului în care foamea și setea duhovnicească, prin Sfintele Taine, le-am unit cu Hristos la ospățul duhovnicesc.
În această perioadă pascală, în Săptămâna Luminată și până la Înălțare, apoi până la Duminica Tuturor Sfinților pe toată perioada Penticostarului, darul luminii ne învăluie pe toți. În tot acest timp suntem chemați să împărtășim lumină semenilor noștri, devenind purtători de lumină: „așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16).
Iubiți credincioși și credincioase,
La acest Praznic luminat să nu vedem decât lumina care se revarsă din Învierea lui Hristos și umple cerul și pământul: „Acum toate s-au umplut de lumină și cerul și pământul și cele dedesubt. Deci să prăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit” (Canonul pascal).
Nici moartea să nu ne înspăimânte, nici iadul, să nu ne cutremure, căci Cel ce ca un mire a ieșit din mormânt a sfărâmat puterea lor: „Prăznuim omorârea morții, sfărâmarea iadului și începătura altei vieți, veșnice și săltând să lăudăm pe Pricinuitorul, pe Cel binecuvântat, Dumnezeul părinților și preamărit” (Canonul pascal).
În mijlocul valurilor vieții ca o ancoră să ne fie făgăduința Domnului care prin moartea și Învierea Sa ne-a izbăvit din păcate și din osânda morții, asigurându-ne că o să rămână de-a pururi cu noi cei ce cu credință și evlavie strigăm: „O dumnezeiescul! O iubitul! O preadulcele Tău glas! Căci cu noi Te-ai făgăduit să fi cu adevărat până la sfârșitul veacului, Hristoase. Pe care întărire de nădejde credincioșii avându-Te ne bucurăm” (Canonul pascal). Însuflețiți de bucuria Praznicului de astăzi, ca și când o rază de lumină desprinsă din veșnicie s-a coborât în inimile noastre și ne-a înălțat sufletul ca să înțelegem și să trăim taina cea dumnezeiască a Învierii lui Hristos.
„Paștele cele ce sfințesc pe toți credincioșii!”
Dreptmăritori creștini,
Astăzi trecem printr-o mare încercare privind sănătatea trupului, viața noastră, anume epidemia cauzată de Coronavirus COVID-19. Necazurile, bolile, molimele și toate darurile sufletești și trupești, așa cum spun Sfinții Părinți purtători de Dumnezeu sunt certări sau cercetări ale lui Dumnezeu. Certări pentru păcatele noastre, chemându-ne la pocăință, cercetări pentru întărirea noastră sufletească în credință, în puterea și ajutorul lui Dumnezeu. Remediul pentru situația în care ne aflăm, poporul lui Dumnezeu, este să dăm ascultare medicilor, să rămânem în case, să respectăm cu strictețe măsurile dispuse de autoritățile publice.
Biserica a fost întotdeauna corabia de salvare care a oferit credincioșilor întărire, speranță, încurajare și viață. Un popor credincios, este un popor plin de viață, mai puternic decât toate duhurile răului. Să privim cu încredere în fața zilei de mâine rugându-ne: „Cu noi este Dumnezeu, de cine ne vom teme?”.
De aceea vă îndemn, iubiții mei fii sufletești să primiți pe Hristos, cu toate binecuvântările Lui în sufletele voastre, în casele și în familiile voastre. Lângă Crucea Lui să ne plecăm genunchii și să-L rugăm cu credință să ne „întărească în tot lucrul bun” ca să face voia Lui și să se preamărească și prin noi preasfânt numele Lui.
Cu aceste sfaturi și povețe părintești, de Praznicul Învierii Domnului, Vă urez din toată inima: să-L petreceți cu sănătate și bucurie duhovnicească și să vă învredniciți a-L ajunge cu pace, întru mulți și fericiți ani!
Prin Harul lui Dumnezeu
† Andrei
Episcopul Covasnei si Harghitei
Montaj fotografic de Sergiu Atanasiu, Absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare (Aviație)
”Clopotele Învierii să vestească o primăvară frumoasă, încărcată de bucurii și de speranțe, energie nouă și lumină caldă.” – Sergiu Atanasiu