Răsfoind presa județeană
GLASUL MARAMUREȘULUI
INFO – TURISM
Deși lumea crede că Maramureșul este una dintre principalele destinații turistice din România, lucrurile nu stau tocmai așa. Drept dovadă stau ultimele cifre date publicității de Institutul Național de Statistică (INS), referitoare la luna martie.
Pe judeţe, în perioada 1.01.-31.03.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (244.500), municipiul Bucureşti (132.600), Prahova (102.200), Suceava (74.400), Bihor (67.900), Vâlcea (64.200), Mureș (61.800), Sibiu (60.800) şi Cluj (58.200), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (482.600), municipiul Bucureşti (213.400), Prahova (207.800), Bihor (144.200), Suceava (134.300), Vâlcea (133.100), Mureș (116.900), Sibiu (103.800), Cluj (95.800), Constanța (70.500), Caraș Severin (64.700), şi Timiș (63.800). În aceeași perioadă de referință, în Maramureș au sosit 35.934 turiști (locul 11 la nivel național), iar înnoptările în structurile de cazare turistică au ajuns la cifra de 60.857 (locul 14 la nivel național).
MARAMUREȘ, ȚARĂ VECHE, NU AI PE LUME PERECHE!
Românul s-a născut poet, e clar. Apoi a plecat în alte țări, în căutare de lucru bine plătit. Dar și-a luat talentul de versificator cu el. Se vede asta și la Vasile Popan, care a postat pe pagina de Facebook ”Moisei, acasă” câteva versuri inspirate de bucuria produsă de un cuc. ”Pentru prima oară in 15 ani am auzit cucul cântând la Milano”, a precizat moiseianul.
,,Cântă cucul, bată-l vina,
Semn că-i gata carantina
Cântă, cuce, pentru noi
Să scăpam de SarsCov 2…
Cântă, cuce, liniștit
Să dispară acest Covid
Să dispară si tulpina
Cum a dispărut regina…”
INFO – SPORT
ACSF Recea a mers să câștige pe Cluj Arena și a deschis scorul rapid, în min. 12, când Paul Batin a trimis în plasă, de la 12 metri, mingea centrată de pe dreapta de Adrian Balha, în urma unui contraatac (0-1). Clujenii ar fi putut egala în min. 20 când au obținut un penalty, în urma unui fault în careu comis de Răilean asupra lui Ribeiro. Același jucător a încercat o scăriță la lovitura de la 11 metri, dar s-a făcut de râs, mingea trimisă mult prea încet, fiind respinsă de Răilean care era culcat pe gazon. Până la pauză, același Răilean s-a remarcat la șuturile extrem de periculoase trimise de Filip și Al. Pop.
Gazdele au întors rapid rezultatul imediat după pauză prin Alex Pop. În min. 53 a deviat în poartă mingea centrată de pe stânga de Taub (1-1), iar în min. 57 a șutat din afara careului, fără speranțe pentru Răilean (2-1). Recea a restabilit egalitatea, în min. 67, când Alex Mărieș a marcat, de la 8 metri, cu un șut din întoarcere, după o pasă primită de la Adrian Micaș (2-2).
După ce Răilean a avut, în min. 80, o intervenție salvatoare în fața lui Al. Pop, ACSF Recea a marcat golul victoriei, în min. 88, prin Rassambek Akhmatov. Acesta a reluat mingea în poartă cu capul, de la 8 metri, după o centrare venită de pe dreapta.
Izvorul Tămăduirii – Paștele marhălor la Desești
În prima vineri după Paști (Izvoru tămăduirii sau Vinerea Luminată), la Desești se sărbătorește Paștele marhălor (al animalelor).
Femeile culeg buruieni, le pun în coșarcă, lângă fărină, sare, o lumânare, un colac și le duc la biserică, unde preotul face slujbă și le sfințeștele, așa cum a sfințit păștile. Și sare se duce. La biserică merg numa femei și copii. Și stau pe lângă traiste sau coșerci, în cerc, în fața bisericii, ca la Paști.
„După slujbă, femeile se duc acasă și dau la animale câte o bucățică de colac, frunze și flori sfințite. Când se dau, se zâce: Să dai lapte mult, să fii sănătoasă, să ne hrănești pă tăți.
Colacul se pune la grindă și când se betejește oaerece animal, să mestecă cu fărină sau tărâță și i se dă să mănânce. Obiceiu aista îi din moși-strămoși rămas.”
(din Calendarul popular, autori Pamfil & Maria Bilțiu, preluate pe pagina de Facebook Centrul Culturii Tradiționale Maramureș). NOTĂ: AUTORII ACESTUI ARTICOL SUNT LEGAȚI DE MELEAGURILE BĂCĂUANE – MARIA BILȚIU ESTE NĂSCUTĂ LA SLĂNIC MOLDOVA!
Și un editorial, de toată lauda!
Fâsul celor 7000 de euro pentru un urs
De câteva zile urlă presa din România și cea internațională că un prinț din Austria, îndrăgind vânătoarea, a poposit pe meleagurile românești ale Covasnei și a împușcat un urs. Poate cel mai mare, poate nu chiar cel mai mare, după cum spunea Florin Cîțu, poate nu cel mai mare prim-ministru pe care l-a avut România.
Lumea îl condamnă pe prințul austriac dar puțini se gândesc că omul ăla nu a venit așa, tam-nisam, prin pădurile noastre și a căutat un urs. Cred eu că i-au fost puse la dispoziție toate informațiile și mai cred că au fost chiar hăitași plătiți care i-au adus animalul cît de aproape de pușca sa. Poate au fost chiar ăia care aduceau urșii către Adrian Năstase, mistreții către Ion Țiriac și femeile către Cristi Borcea.
Se bate toba și pe suma plătită pentru pielea ursului din pădure: 7.000 de euro. E un fâs pentru prințul care are în proprietate al doilea castel din Austria, ca valoare turistică. Nu se spune pe nicăieri cât o mai fi dat prințul pentru ca suma plătită pentru urs să fie așa mică.
Sau, dacă atât trebuia să plătească, legal, pentru cel mai mare urs din România, înseamnă că nu știm să ne vindem animalele. Se poate, că și pe noi, ca oameni, ne vindem tare ieftin!
Îl bălăcărim pe prințul austrriac și îi cerem toți să ne dea pielea înapoi… Este grav ce a făcut austriacul dar nu am comentat când Ioan Niculae a împușcat un elefant în Africa de Sud, pentru care a plătit 40.000 de dolari. A mai plătit 50.000 de dolari ca să îi fie împăiat și alte câteva zeci de mii de dolari pentru împăierea altor animale.
Prin urmare, prinții noștri sunt mai tari ca ai austriecilor iar urșii noștri sunt mult mai mici ca elefanții africani. Numai că nu-I lăsăm noi să vină ei să ne taie pădurea și să ne împuște animalele. Ce, n-avem noi braconierii noștri?! I.V.
TOATE FOTOGRAFIILE PREZENTATE DIN MARAMUREȘ AU FOST REALIZATE DE FOTOGRAFUL ONEȘTEAN DAN DIMA