Ziua de 10 Mai se păstrează în cugetele și inimile românilor, atât ca un reper istoric, ce amintește de Ziua Regelui sau Ziua Regalității, dar mai ales ca o moștenire pe care Regalitatea a lăsat-o acestei țări, surprinsă de Regele Mihai, în discursul istoric din Parlamentul României, în data de 25 octombrie 2011, prin cuvintele: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”.

Această moștenire este fondată pe învățătura Bisericii strămoșești, arătând că regalitatea nu eludează cuvântul Scripturii, ci îl însușește și îl transpune în lume. În acest sens, preoții Protopopiatului Onești sub protia P.C. Pr. Protopop IOAN BÂRGĂOANU, având binecuvântarea IPS IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, au cinstit memoria Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, a Regelui Carol al II-lea și a Reginei Elena, a Regelui Mihai și Reginei Ana, precum și a eroilor căzuți în cele două conflagrații mondiale, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, săvârșind slujba de parastas la Monumentul eroilor „Regina Maria” din Onești. În cadrul actului liturgic au participat și oficialități ai Municipalității Onești, reprezentate de Domnul Viceprimar ADRIAN JILCU și Domnul Secretar General DANIEL SPÂNU.   Comunicat  Protopopiatul Onești

Ziua  Regalității

Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României:

Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.

Proclamat Domn al României, Carol caută în primul rând să obţină confirmarea statutului său pe plan international, în scopul păstrării unităţii României în faţa dorinţelor antagoniste ale Marilor Puteri. Însă Carol nu a aşteptat mult pentru a obţine independenţa. În contextul războiului ruso-turc, la 10 Mai 1877, după ce cu o zi înainte, în plenul Parlamentului României, Mihail Kogălniceanu făcea istorica declaraţie ,,Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”, Carol I proclama solemn independenţa României. Independenţa a fost un motiv de bucurie pentru români, nu doar simbolic ci şi economic. În numai câţiva ani, economia României, bazată în special pe producţia agrară, a crescut necontenit dând speranţă şi energie oamenilor. Mândria, sentimentul stabilităţii, combinat cu noile invenţii care ajungeau repede şi în România, dădeau viaţă speranţei că totul va merge spre mai bine.

Acesta este şi mesajul pe care românii l-au trimis lumii la 10 Mai 1881, când se proclamă Regatul, iar Carol I este încoronat Rege alături de Regina Elisabeta, pe capetele lor fiind aşezate coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiul de Independenţă.

Regelui Carol i-a succedat Regele Ferdinand, nepotul său, sub domnia căruia România a cunoscut cea mai vastă întindere teritorială. Dinastia Hohenzollern avea să conducă România până la instaurarea forțată a comunismului în 1947 şi înlăturarea de la tron a Regelui Mihai.

La doi ani după Revoluţie, Regele Mihai avea să se întoarcă în ţară şi să fie primit de un număr impresionant de români. Se spune că aproape un milion de oameni au ieşit în stradă să-şi vadă Regele. Emulația pe care o stârnește în continuare regalitatea este incontestabilă, iar independența naţională şi instituţia monarhiei s-au sedimentat în conştiinţa colectivă ca paşi hotărâtori pentru consolidarea statului român modern, prosper şi respectat în Europa de la începutul veacului trecut.

Contribuția Regalității la crearea statului român modern a fost uriașă. Chiar și după 1947, reprezentanții Casei Regale au luptat, din tristul exil, împotriva dictaturii care a îngenuncheat țara, iar în perioada post-decembristă au fost adevărați ambasadori ai intereselor României.

Închei prin a reaminti poemul în care sunt ilustrate cel mai bine semnificațiile zilei de 10 mai de ,,acel rege al poeziei”, originar de pe meleagurile noastre, Vasile Alecsandri, în poezia sa, ,,10 Mai”, care până la instaurarea comunismului era una dintre poeziile de bază ale şcolarilor români, ale bunicilor şi ale părinţilor noştri.

”A venit din munţi un vultur

Şi ne-a zis: – <<Români Eroi,

Ştiu un prinţ viteaz şi tânăr

Ce-ar veni cu drag la voi.

Dacă-l vreţi vi-l dau ca Vodă>>.

Noi cu toţii: – <<Să ni-l dai>>.

Şi ne-a dat pe Vodă CAROL,

Într-o zi de 10 Mai.

Şi-a venit vulturul iară,

Şi ne-a zis: – <<Popor Român,

Eşti viteaz, de ce mai suferi

Jugul unui neam păgân?

Fă-te liber, dezrobeşte-ţi

Mândra ţară care-o ai>>.

Şi noi liberi ne făcurăm.

Într-o zi de 10 Mai.

Vulturul venit-a iarăşi

Şi ne-a spus: <<Popor Român,

Aţi luptat cumplit la Plevna

Duşi în foc de-al vostru Domn.

Vrednic e să-l faceţi Rege,

Într-o ţară ca în rai>>.

Şi noi rege îl făcurăm

Tot în zi de 10 Mai.

Zece Mai ne-a fi de-a pururi

Sfântă zi, căci ea ne-a dat

Domn puternic ţării noastre

Libertate şi Regat.

Ridicaţi cu toţii glasul

De prin şesuri, de prin plai,

Să trăiască România

Ura! pentru 10 Mai! ”       

Elena Pașcu Apăvăloaie, Consilier  local  Onești 

*La ședința Consiliului Local Onești de azi, 10 Mai, menționând că ”istoria este cea  care ne va ajuta să  ne înțelegem prezentul și viitorul” Elena Pașcu Apăvăloaie a propus ca ”peste un an să  sărbătorim Ziua Regalității cu steaguri  cu stema regală, care să fie arborate  pe  străzile municipiului alături  de steagurile tricolore.” Consilierul local Marcel Bujor, președinte de ședință azi la Consiliul Local și-a exprimat speranța  că  ”vom  face eforturi, cu sprijinul partidelor istorice – aportul acestora fiind mult mai important –  pentru a  celebra Ziua Regalității.”