Termenul de auroră boreală a fost prima dată menționat de Galileo Galilei, în anul 1619, și provine de la zeița romană a răsăritului Aurora și la zeul vântului Boreas.

  Prima mențiune despre fenomenul de auroră boreală în mitologia nordică se regăsește în cronica Konungs Skuggsja, din anul 1250. Autorul dădea, la momentul respectiv, trei explicații posibile pentru acest fenomen. Una ar fi fost că oceanul era înconjurat de focuri vaste. Cea de-a doua susținea că razele solare ar fi putut atinge „latura nocturnă” a lumii. Și, nu în ultimul rând, că ghețarii ar putea stoca energie așa încât să devină fluorescenți.

 

  Norvegia este una dintre țările europene unde acest spectacol al naturii de pe bolta cerească se poate vedea în toată frumusețea lui. Sezonul ideal este de la jumătatea lui septembrie până la sfârșitul lui martie.

  Aurora boreală se poate observa în Norvegia în locuri precum Tromsø, Ersfjordbotn, Insulele Lofoten, Alta, Nordkapp și Kirkenes.

Aurora polară este un fenomen natural de-o frumusețe aproape incredibilă și se formează în urma coliziunii moleculelor gazoase de pe Pământ cu particule încărcate magnetic provenite din vânturile solare. Mai exact, electroni și protoni proveniți de pe Soare sunt proiectați spre Terra prin așa numitele vânturi solare……