LA   FESTIVALUL  CONCURS  DE   CREAȚIE   LITERARĂ  ”FREAMĂT   DE  CODRU   ȘI   APE”  – SLĂNIC  MOLDOVA 

Duminică, 15 Ianuarie 2023

Sala Amfiteatru –  Hotel Panoramic – Slănic Moldova

Ziua Culturii Naționale m-a prins în Slănic Moldova, la invitația d-nei Ionica Bandrabur. Cultura națională ar trebui omagiată în fiecare zi, dar mă bucură mult asocierea cu poetul nepereche în 15 ianuarie.                                                D-na Bandrabur și-a asumat o răspundere enormă, dar efortul dumneaei a fost și este apreciat de cel puțin o sală întreagă de somități culturale ale localității și nu numai. Recunosc oaspeți dragi d-nei Ionica, veniți de la distanțe mult mai mari decât Slănic Moldova- Comănești,  deci efortul meu e neglijabil. Am răspuns invitației oarecum nedumerit, căci locul unuia care se crede umorist  aparent nu-i aici. Am să mă limitez la a consemna aspecte sesizabile numai de un ochi miop, dar vigilent la chestiuni cărora alții nu le dau importanță. Prima dată am observat că toți invitații poartă la piept, în stânga, cocarde tricolore. Eu n-am primit, căci judecând oamenii după aspect, organizatorii au socotit că eu sunt Fuego cu pălăria lui Grigore Leșe sau Grigore Leșe cu surtucul lui Pavel Surugiu… Ei bine, nu-i așa! Eu sunt cronicarul care se înverșunează să imortalizeze în slove o după-amiază memorabilă, deși am fost întrebat dacă nu interpretez colinde. Ferească Dumnezeu, eu încrețesc carnea pe om dacă încep să cânt! Fără prea multe prezentări, căci în fond nu suntem chiar englezi, un domn al cărui nume nu-l rețin din afiș  ( Florin  Țuțuianu) ne cântă despre Eminescu pe versuri de Ionica Bandrabur și Adrian Păunescu, în ordinea asta. Nu suntem englezi, dar the lady is first! (”doamna  este prima!) Animatoare în calitate de organizatoare, d-na Bandrabur ne urează bun venit într-o gură de rai. E un lucru remarcabil să ajungem în rai în timpul vieții, așa că socot că se bucură toți din sală. Măcar cât mine. Cuvintele d-nei Ionica sunt notabile, dar eu nu-s chiar stenodactilograf să le notez pe toate! Vă sugerez pe această cale să procurați textul citit de la organizatori, că se merită!

Aflăm istoria culturală a localității, bogată în nume și evenimente. După cuvântul de deschidere al d-nei Bandrabur, urmează alte cuvinte de deschidere, ale d-lui primar Gheorghe Baciu. Lucrul este absolut normal, căci ce-ar fi cultura și arta fără mecenat? Suntem amenințați că vom dezbate patru ore înainte de a coborî într-un loc unde vor fi dezbateri și mai interesante. Mă declar interesat în mod dezinteresat. După ce ne felicită pentru participare, dl. primar ne arată și niște felicitări printate scump, căci nu conțin publicitate. Suntem salutați toți, în mod egal, deși nu toți îi suntem cunoscuți pe numele de botez, cum îi suntem lui Dumnezeu.

Sunt citați și prezentați oaspeți de seamă:

– Ștefan Munteanu, prof. univ. dr – Bacău

– Mircea Ilinca, prof. univ. dr. ing – Iași

– Dumitru Brăneanu, președinte  Filiala  USR – Bacău

– George Călin, Ambasador cultural, Convenția ONU   Geneva, membru al Corpului Diplomatic și Consular Român,  președinte al Societății  Culturale  Apollon  București

– Viorel Savin, membru USR- Bacău

– Firiță Carp , jurnalist, director Editura  Detectiv

– Petre Isachi, director Revista ”13  Plus”, membru USR Bacău

– Cornel Galben, redactor șef Cadran cultural, membru USR și UZPR

– Romulus Dan Busnea, membru UZPR, membrul Asociației ”Dimitrie Ghika-Comănești”

-Vilică Munteanu , istoric, arhivist, colecționar

– Lidia Grosu, prof. univ. membru US Basarabia, președinte Apollon Chișinău

Mai sunt prezenți în sală următorii invitați:

– Mihai Stâncaru Botez, prof. univ. dr,,  membru USR Bacău

– Alexandru Dumitru, membru USR- Bacău

– Petre Nica, scriitor

– Nicu Pavel          ,

– Roxelana Radu, membru UZPR- Buzău

– Adina Mitroiu. Prof.  Colegiul Național ”Dimitrie Cantemir” Onești

– Limona Eugenia   Rusu, avocat, poet, Suceava

– Maria Tomiță Corini, poet, Republica Moldova

– Geta Lipovanciuc, poet, compozitor, interpret, Republica Moldova

– Olga Văduva Grigorov, membru Liga scriitorilor, președinte ASCIOR Tulcea

– Paulina Georgescu, poet și prozator- Buzău

– Tinca Tamaș, poetă- Bacău

– Marilena Răghinaru, poet și prozator, membru LSR  Brașov

–  Sibiana Mirela Antoche , poet, membru LSR și UZPR

– Lăcrămioara Teodorescu, poet, Odobești

– Mioara Baciu, poet, membru  al  Uniunii  Ziariștilor Profesioniști din România, membră în   Liga  Scriitorilor  din România,  membră a Asociației  Scriitorilor  de Limbă  Română  din Quebec  (Canada)

– Vasile Bele, poet și prozator, membru UZPR și LSR Baia  Mare

– Teodora Jirlăianu, poet Brăila

– Vasilica  Mitrea, membru UZPR, președinte LSR Constanța

– Ion Moisă, scriitor proză umoristică- Comănești

– Dumitru Pantelimon, poet și romancier, Comănești.

Uite că am fost pomenit și eu, la vii! Pomenire veșnică sau măcar să rămân puțin în amintirile dumneavoastră! Modestia care mă caracterizează e pusă la grea încercare. Păi dacă numai jumătate dinntre cei citați vor ține cuvântări, cât de onorat să mă simt, că toți vor evolua în deschiderea umilei mele cronici, să nu-i zic Proces Verbal!      Eleva Racu Andreea din Onești ne cântă despre Moldova dumneaei, și-a mea, și-a dumneavoastră și a urmașilor urmașilor noștri, în veacul vecilor! Se continuă cu alt cântec drag sufletului meu, despre Eminescu, pe versurile lui Grigore Vieru, poet care a găsit o rimă inedită la numele luceafărului poeziei românești. Evoluția elevei este răsplătită cu daruri din partea Primăriei din Slănic Moldova.

Dl. eminescolog Ștefan Munteanu ne vorbește despre filozofia eminesciană. Dumnealui a fost surprins de dl. primar la o terasă, anul trecut, lucru omenesc la urma urmei, că chiar și eu mai mergeam pe la terase în tinerețe… Se face referire la Ion Petrovici,  ministru al culturii în mai multe rânduri, care în memorialistica dumnealui a amintit despre Slănic. Modest, autorul care pentru a vorbi despre Eminescu  vorbește despre sine, recunoaște că are o relație de iubire reciprocă cu Mihai Eminescu, iubire dovedită cu mai multe cărți și o teză de doctorat. Manuscrisul 2278 al marelui poet i-a luminat încăperea minții viitorului, adică actualului eminescolog. Încerc să înțeleg din înțelegerea dumnealui, lucru greu, că trebuie să știi despre filozofia germană, greacă și indiană. Să știi totul, nu câteva informații de pe Google. Stau prudent mai alături de filozofie, cu toată admirația pentru autorul care, fără să știe spaniola, a tradus teza de doctorat în limba lui Cervantes. După căutări, dl. Munteanu a ajuns la concluzia că Eminescu e original și-n poezie, și-n filozofie. Cine să-l contrazică? Iată că s-a găsit cineva, evident tot eminescolog, din Iași! Breasla lor, treaba lor!   Majoritatea cărților prezentate și semnate de dl. Munteanu  au fost donate d-lui primar. Cu alte cuvinte, ”Domnul…a dat și Domnul… a luat! Domnul fie lăudat!   Eleva Anelise ne încântă cu melodia ,,Cât am să trăiesc pe pământ”. Având în vedere tinerețea și frumusețea imterpretei, sper că sunteți în asentimentul meu: Cât mai mult, domnișoară! Și mai bine! Adică mult și bine! Se lasă cu o medalie la vedere și cu o sacoșă cu surprize.

Dl. Primar Baciu ne prezintă o cunoștință de-a dumnealui de acum 40 de ani ( prof, univ. Mircea Ilinca), venită cu un material inedit: cât de mult ne lipsește Eminescu. Stând pe marginea subiectului, ce-aș putea zice? La câte lipsuri avem noi, uite că dl. profesor Ilinca a mai găsit una! Însuși Eminescu ne-a catalogat drept ,,neamul nevoii”.. Dl. profesor universitar Ilinca militează ca dl. primar sâ insiste cu mai multă tărie pentru deschiderea Cazinoului din Slănic. Minte de profesor universitar, domnilor! Eu am căutat tărie la  ,,Hanul boieresc”, ce-i drept, nu departe de Cazinou. Am fost pe-aproape! Spiciul d-lui Ilinca n-a primit sacosă. Asta surpriză!                                                                                     Ne pregătim de pauză dându-i cuvântul d-lui istoric Vilică  Munteanu, colecționar de medalii, mult mai trainice decât timbrele colecționate în tinerețe. Sunt curios cam cât timp ne pregătim, dar nu-i politicos să mă uit la ceas! Ne pregătim așa, în neștire. O pauză, după două ore și jumătate, e binevenită, mai ales pentru cei care, vrând-nevrând, au cunoscut un urolog. În compensare, organizatorii ne oferă apă minerală  Dorna, pentru hidratare.                                    Reîncepem activitatea cu folkistul Florin Țuțuianu, interpret de versuri scrise de Cornel Galben. Aplaud și muzica și textul, text oarecum litologic, din moment ce se face vorbire despre piatră și nepiatră. E ceva subtil: trecerea de la mineral la vegetal și animal. Tema zilei e respectată printr-o altă melodie dedicată lui Eminescu, respectiv eternității lui APOI. Apoi din noi!  Altă subtilitate!

Dl. Romulus Dan Busnea ne prezintă activitatea jurnalistică eminesciană. Dumnealui însuși jurnalist, dl. Busnea ne prezintă aspecte inedite  din activitatea primului jurnalist judecat politic. Lucru nou pentru mine: se face vorbire despre canonizarea omului religios Eminescu. Răpus și-n timpul său, și de cei din răsărit mai târziu, și de cei din apus, mai nou. Se propune declanșarea acțiunii anevoioase de canonizare. Grăbit, dl. Romulus era cât pe ce să plece fără medalie și diplomă! Noroc de vigilența domnului primar, care probabil are sarcina să distribuie toate medaliile  aduse cu prilejul zilei de azi.Auzim și o voce care se împotrivește canonizării. Este normal să fie opinii diferite căci, vădit lucru, sunt multe persoane care vor să vadă chipul lui Eminescu mai des pe bancnota de 100 decât pe pereții bisericilor, fie și în frescă!

Dl. Firiță Carp ne arată o carte, și asta menită d-lui primar; de data asta nu de la un domn, ci de la o doamnă, din Nisa! Sună urât, urât de tot: Doamna a dat, Domnul a luat! Recuperându-și telefonul, dl. Carp , umblat și pe la Haga și pe la Nisa, ne citește o poezie de undeva din memoria telefonului.                                                                                             Dl. Dumitru Brăneanu, președintele băcăuan al Uniunii Scriitorilor, propune perpetuarea evenimentului de azi pentru cât mai multe ediții, adică obiceiul să devină nărav!         Intru la idei, pornind de la o întrebare din sală: suntem europeni sau români? Părerile sunt împărțite: noi credem că suntem europeni, dar austriecii cred că suntem români! Probabil și olandezii! Aflu că noi am inventat cântarul care a stabilit că în general cultura noastră  e  de nivelul doi. O întrebare din sală: de ce Premiul Eminescu se acordă, în mod jignitor, unor creații pornografice. Explicația e de natură piscicol-gastronomică: peștele se-mpute de la expunerea la căldură! Sala se animă.

Dl. George Călin ne promite să vorbească mai mult mâine, ceea ce e de natură să ne bucure azi! Dumnealui, în calitate de ambasador cultural, ne garantează monitorizarea  acordării de premii literare. Ni se citește , ”Crezul Eminescu”, scris de dl. ambasador,  crez pe care suntem îndemnați să-l credem și noi. Îl credem, cu toate că dumnealui a propus ca Moș Crăciun să vină în iunie!  Să vină în fiecare lună din partea mea! De la prezidiu ni se propune să intrăm în nemurire, cu o simplă semnătură! Pentru atâta lucru, eu subscriu!

Aflăm că dl. primar a suferit, jucând într-o piesă de teatru medaliată cu aur. Probabil a suferit în tăcere, că eu unul n-am auzit de trebușoara asta! Se deplânge situația în care am ajuns, sub conducerea unei clase inculte, cocoțate acolo pentru a face deservicii culturii naționale… Din pudoare, nu vreau să mă refer la politică, deși, la o adică m-aș pricepe  la a scrie și câte un pamflet, din când în când. Cuvântarea a meritat cu prisosință și diploma, și medalia.

Urmează la microfon eleva Preda Melania, cu o melodie patriotică despre neam și țară. Se subliniază faptul că noi suntem poporul. Suntem, nu-i vorbă, dar cum suntem anume? Nici tu epitete, nici tu invective! Dintr-un anume punct de vedere, poate-i mai bine așa, că mai avem speranțe!                                                                                                      Revenim la tema zilei ”pe lângă plopii fără soț”  și bine facem! Puțină meditație și ceva nostalgie nu face rău nimănui. Aplauze, diplomă, medalie și sacoșă! Deduc de aici că sacoșele sunt apanajul vârstei juvenile.

Dl. Cornel Galben, în calitate de jurat posibil înjurat, se referă la concursul de poezie, în care 80 de concurenți s-au întrecut pentru premii onorifice. Concursul a fost serios, căci s-au distribuit mai multe premii, din cauza egalității la puncte. Evident, se acordă medalie și diplomă, deși dl. Galben era cât pe ce să uite să vorbească despre Eminescu, dând vina pe culoarea părului! Păi, referitor la culoarea părului, am proverbul cu lupul și o largă paletă cromatică. Dl. Petre Isachi revine la o întrebare adresată din sală, întrebare referitoare la pornografia estetică. Împerecherea, poate șochează, dar e estetică, deși pare pornografică! Felicitări organizatorilor!                                         Dl. Alexandru Dumitru concurează, și dânsul, la o medalie. Rar concurent nemedaliabil, atât de rar că n-am văzut nici unul până acum! Dumnealui și-a notat câteva idei, idei care necesită punerea ochelarilor pentru a fi citite. La mine e taman pe dos, că eu trebuie să iau ochelarii de la ochi pentru a citi. Concluzia e logică:  lumea asta e croită anapoda, că nu-i ca mine!  Probabil dl. Dumitru a fost halterofil, că a afirmat că a lucrat ,, în forță” și a mai fost și iubit… Într-adevăr, a câștigat medalia, deși a avut emoții.

D-na Roxelana Radu, venită obosită de la Buzău, salută reușita evenimentului de azi, reușită girată de numele Bandrabur și Baciu.  Mă bucur că și d-na Roxelana și-a amintit expresia ,, neamul nevoii” , deși expresia a fost citată ca injurie. Ia te uită! Se pare că și d-na Radu a făcut haltere! E bine că halterele au și secție feminină!                         Dumitru Pantelimon, cu emoțiile de rigoare, ne recită ,,Păpușarul”, poezie de Tudor Gheorghe.. Poezia e medaliabilă, medaliată deci.

Auzim de la d-na prof. Adina Mitroiu despre dilemele și greutățile juraților  de la Concursul internațional de creație și artă ,,Freamăt de codru și ape”, greutăți întâmpinate mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, deși n-aș numi iarnă perioada scursă de la toamna astronomică. D-na profesoară de limba română e medaliabilă, nu numai în calitate de jurat. Dl. primar îndreaptă o nedreptate: o medaliază pe d-na Ionica Bandrabur! Se medaliază și omul din umbră, care a printat tot ce trebuia printat. Se vorbește despre tabăra de vară de la vară, dedicată lui Ion Creangă. Normal, având în vedere amiciția Creangă – Eminescu.

Dl. Florin Țuțuianu ne cântă înverșunat despre ce luăm și ce dăm într-o zi, un fel de bilanț sentimental, întocmit în zori de zi. Trebuie contabilizat și câte săruturi ne vor încălzi. Dacă trebuie, trebuie! Ni se propune strategic să ne iubim, ca să curmăm al morții haos. Motive ar mai fi, așa că nu văd de ce nu… Cum să ne iubim când stăm ,,pe loc repaos”  ține de imaginația fiecăruia…

Mult așteptatul moment al premierii concursului ,,Freamăt de codru și ape” începe, deși nu toți premianții sunt prezenți.

– Premiul literar Apollon merge la Buzău, cu un pachet de cărți și o icoană. We are the champions!                                                                                                              

Dl. profesor Isachi ( Revista ”13 Plus”)  o felicită pe d-na  Limona Rusu, o consacrată, evident campioană. Dumneaei se simte onorată de Revista 13 Plus și ne onorează și pe noi cu un citat din Nichita Stănescu.                                            Reprezentantul ,,Cadran cultural”, dl. Cornel Galben, o premiază pe poeta Lidia Grosu,  simple the best, din Basarabia.

Revista  ”Armonii culturale” a premiat doi creatori, respectiv un creator absent azi și o creatoare sensibilă, născută chiar pe 15 ianuarie. Aceeași revistă premiază și o autoare din Slănic, simple the best ex aequo și o altă premiantă, Geta Lipovanciuc, din Basarabia,. Stand up, for the champion!

Premiul juriului,  dl. Varganici din Suceava, absent azi, și Teodora Jirlăianu, din Brăila,  premiul pentru cea mai frumoasă poezie.

D-na Lipovanciuc a mai dobândit un premiu, dovedind tenacitate, pe lângă talent. Am scris tenacitate din delicatețe, că nu putem vorbi de recidivă. Ni se citește poemul ,, Felinar  al timpului”.

După un premiu acordat la Buzău unui poet neprezent, se trece la mențiuni. Și aici sunt recidiviști! La sfârșit, premii: Premiul III d-na Tinca Tamaș din Bacău, poetă cu 9 volume   publicate, posesoare de baston de mareșal.

Premiul II dl. Gabriel Gheorghe din Tulcea, absent azi. De fapt, îl cheamă Gabriel Constantin!

Premiul I d-na Mioara Baciu, din Galați.

Felicitări tuturor premianților! Trăiască Poezia și marii Visători!

În afară de premii avem și un trofeu! Uite că n-am reținut numele câștigătoarei, că tocmai acum s-a trezit să mă sune un amic! Până să-l reduc la tăcere, s-a dus momentul!

Aflăm programul celei de-a doua zile a Festivalului ”Freamăt de codru și ape”  al celor care mai pot.  Fără să mă laud, mă încadrez!  (PARTEA  A   DOUA  VA  FI  PREZENTATĂ  ÎN ZILELE  VIITOARE)  

Ion Moisă, Grupul  de literatură și artă ”Metafore Comăneștene” din Comănești

COMENTARII

Tamaș Tinca, Bacău