LA   O  ZI  DUPĂ…  ZIUA    MONDIALĂ   A  POEZIEI! 

Madrigal

Pe visurile-mi – roşii trandafiri –
Albastru flutur te-ai lăsat alene,
Ţi-ai lipit aripile subţiri
Şi, cu polenu-n finele antene,

Te-ai dus să cauţi poate-o floare nouă,
Zburând, albastru, în albastrul firii…
Te uiţi la trandafirii plini de rouă
Şi nici nu ştii că plâng şi trandafirii.

Vis

În urma ta… pe uliţi vechi… mă strecuram…
Plecau cocori… în zări de fum… se întomna…
Păşeam încet… păşeam sfios… în urma ta…
Când ai intrat… să mi te-arăţi… zâmbind la geam…

Treceau drumeţi… treceau grăbiţi… era târziu…
Iar prin ogrăzi… ţipau stejari… sub ferestrău…
Eu am rămas… înmărmurit… sub geamul tău…
S-a-ntunecat… şi s-a făcut… pustiu… pustiu…

Pe urmă lună… frunze moarte… surd tumult…
Şi chipul tău… în discul ei… s-a oglindit…
Mi-ai aruncat… un trandafir… îngălbenit…
Atât a fost… atâta tot… demult… demult…        Versuri de  Păstorel  Teodoreanu