Dacă o gimnastă ar repeta în zilele noastre la Jocurile Olimpice exact aceeași performanță a Nadiei Comăneci la Montreal 76, ar obține același punctaj?

Aceasta este întrebarea pe care au pus-o  jurnaliștii de la site-ul ” Quora” din California. Acest site are în jur de 300 milioane de  vizitatori pe lună iar răspunsurile la întrebarea menționată au venit din toată lumea, inclusiv din România. Site-ul californian  amintește că  ”Nadia Comăneci, e gimnastă română, ce  a devenit prima gimnastă din istorie care a marcat un 10 perfect la Jocurile Olimpice,  la Montreal din 1976. Ea a câștigat trei medalii de aur, una de argint și una de bronz la Jocurile Olimpice din acel an și două medalii de aur la Jocurile de la Moscova din 1980. Este considerată una dintre cele mai mari gimnaste din toate timpurile și a ajutat la popularizarea sportului în întreaga lume.”

”Absolut, nu!” – este răspunsul la întrebarea lansată, menționându-se că ”întregul aparat s-a schimbat, la fel și abilitățile efectuate și valorile acelor abilități dar  performanța Nadiei  are încă o execuție evident superbă!” O studentă din Statele Unite ale Americii, Ekeoma Amaraki, face o analiză a factorilor  care ”au propulsat-o” pe Nadia Comăneci în vârful ierarhiei  mondiale și  menționează:” Pe vremea Nadiei Comăneci, românii erau dominanți în gimnastica feminină datorită unei combinații de factori:1. Antrenament sistematic – România avea un sistem de antrenament de gimnastică extrem de riguros și disciplinat. Începând de la o vârstă fragedă, gimnaste talentate au fost identificate și plasate în centre de antrenament specializate unde li s-a oferit un antrenament intens și resurse pentru a-și dezvolta abilitățile. Acest sistem a permis ca talentul să fie cultivat încă de la o vârstă fragedă, asigurând un bazin puternic de gimnaste. 2. România a avut antrenori excepționali care posedau cunoștințe și experiență vastă în gimnastică. Acești antrenori nu s-au concentrat doar pe abilitățile tehnice, ci și-au pus accentul pe arta, precizia și consistența fiecărui element de gimnastică. Acest lucru a permis sportivilor români să iasă în evidență în ceea ce privește execuția și prezentarea. 3. Moștenirea culturală – Gimnastica a fost profund înrădăcinată în cultura românească și a fost un sport care a captat atenția națională. Succesul și realizările gimnastelor precum Nadia Comăneci au creat un interes puternic pentru acest sport, inspirând generații de fete tinere să urmeze gimnastica și să facă o carieră! Această moștenire culturală a stimulat un mediu de susținere și a oferit oportunități ample pentru tinerele gimnaste de a concura”.

Un alt lucru  evidențiat este  acela că ”gimnastele române erau cunoscute pentru duritatea mentală și capacitatea lor de a face față presiunii. Antrenamentul intens, împreună cu un accent pe disciplină și perseverență, i-au ajutat pe sportivi să dezvolte rezistența mentală necesară pentru a excela în competiții de înaltă presiune, cum ar fi Jocurile Olimpice.  Influența Nadiei Comăneci,  performanțele deosebite  ale sale  și succesul  ei de la  Jocurile Olimpice din 1976 au revoluționat sportul. Ea a devenit un model pentru aspiranții la gimnastică atât în România, cât și la nivel internațional, inspirându-le să țintească spre excelență și depășind granițele a ceea ce era considerat posibil în  acest sport!”.

Iată și alte comentarii remarcate de site-ul ”Quora”: ”Nadia Comăneci a câștigat Jocurile Olimpice de la Montreal în 1976 și patru decenii mai târziu, suntem încă lipiți de televizor, ori de câte ori este un concurs de gimnastică!”; ” Vedeți, pentru o țară ca România, care nu este tocmai Rusia sau SUA, când vine vorba de sport,  să se întâmple ceva remarcabil (cum a fost cu obținerea primei note de 10 de Nadia Comăneci la Montreal)  și este suficient pentru a transforma întreaga națiune în fanatici ai sportului, cunoscători peste noapte, dar mai ales patrioți de lungă durată!”. Profesoară de gimnastică din 1980 și până în prezent Paula Northuis consideră: ”Faptul că   la  peste  40 de ani mai târziu de la Montreal 1976  încă vorbim despre asta demonstrează că a existat un impact… Nu sunt doar rezultatele pe care Nadia le-a avut în acel moment, ci și ceea ce a făcut, ca o  o gimnastă  foarte bună în timp. Ea încă mai înseamnă ceva în ochii unui român, al unei gimnaste, indiferent de țara de naștere și al unui copil de vârsta ei…” Călin Antonescu, din Constanța consideră că ”tot ce se poate spune cu certitudine este că Nadia este cea mai cunoscută sportivă română! Cu siguranță ea este în inima mea după toți acești ani, având în vedere și faptul că ea are vârsta mea!”

Ca o concluzie, site-ul ”Quora” menționează: ”Nadia is from România & from an era when Russians dominated the sport”( ”Nadia este din România, dintr-o epocă în care rușii dominau sportul!”), argumentul fiind :”Când Nadia Comăneci  a mers la primele ei Jocuri Olimpice, a marcat primul 10 perfect la paralele, performanța sa  neputând fi  depășită vreodată! Avea doar 14 ani la acea vreme și a fost cea mai bună, deschizând  o epocă a ei!”

AZI, 12 NOIEMBRIE, ESTE     ZIUA    ÎN    CARE   NADIA    COMĂNECI    MAI  PRINDE   UN   TRANDAFIR   ÎN  BUCHETUL    VIEȚII! DE   PE  MELEAGURILE   ONEȘTENE   ÎI   ADRESĂM   O SINCERĂ   URARE:   LA   MULȚI   ANI   MINUNAȚI, STEAUA   GIMNASTICII  MONDIALE!

COMENTARII:

Daniela Herbei, Arad

Oh, da! Idolul copilăriei noastre! Făceam gimnastică în spatele blocului, un petec de iarbă- solul, o bancă știrbă- bârnă, bara de bătut covoare- o numeam paralele, iar săriturile- capra, Doamne ce vremuri!Și câtă bucurie ne-a adus Nadia!